
Achiziții de sute de milioane de lei, firme cu contracte consistente, cumpărări directe și constatări ale Curții de Conturi. În administrația condusă de Constantin Toma, cifrele din SEAP și documentele de audit conturează o imagine care merită analizată dincolo de comunicatele oficiale și de fotografiile cu panglici inaugurale.
După cum se știe, primăria Municipiului Buzău gestionează un volum considerabil de bani publici, iar contractele atribuite în ultimii ani arată dimensiunea financiară a investițiilor și serviciilor contractate. Nu vorbim despre zvonuri sau presupuneri, ci despre date din SEAP, documente oficiale și rapoarte ale instituțiilor de control (?!)… de restul trebuie să se ocupe organele de control ale statului (dacă se vrea!).
Analiză, gestiune și lipsă de transparență!
O analiză a unor informații publice scoate în evidență concentrarea unor valori importante în anumite categorii de achiziții, contracte de sute de milioane de lei și probleme de gestiune financiară consemnate de Curtea de Conturi.
Repetarea atribuirilor către aceeași societate nu reprezintă, în sine, o ilegalitate, dar este la “limită” și ridică serioase semen de întrebare, pentru un contribuabil interesat de “bnaul public”! Dar concentrarea contractelor, valoarea lor cumulată, procedurile folosite și rezultatele recepționate trebuie să poată fi verificate fără opacitate administrativă… ceea ce nu se întâmplă!
1. Peste 1,4 miliarde de lei în contracte și achiziții directe, în perioada 2020–septembrie 2026
Potrivit registrului de achiziții construit pe baza rapoartelor SEAP publicate de Autoritatea pentru Digitalizarea României, Municipiul Buzău a înregistrat, între ianuarie 2020 și septembrie 2026:
- 109 contracte de achiziții publice, în valoare cumulată de aproximativ 1,336 miliarde de lei;
- 489 de achiziții directe, în valoare de aproximativ 66,54 milioane de lei;
- aproximativ 1,402 miliarde de lei valoarea cumulată a celor două categorii, fără TVA.
Cifrele reprezintă valori atribuite sau înregistrate în SEAP, nu plăți efectuate efectiv și nici cheltuieli încasate integral de furnizori. Acordurile-cadru trebuie tratate separat, pentru a nu confunda plafoanele contractuale cu sumele aferente contractelor subsecvente.
Anul 2023 apare cu aproximativ 392,77 milioane de lei în contracte, iar 2025 cu aproximativ 500,05 milioane de lei. În 2025 au fost înregistrate și achiziții directe de aproximativ 11,13 milioane de lei.
Este un volum financiar care transformă achizițiile publice într-un subiect major de interes pentru comunitate, nu într-o simplă rubrică administrativă.
2. Buzăul, în fruntea clasamentului județean al contractelor din 2025
Datele Firme360, preluate din SEAP și data.gov.ro, indică pentru Municipiul Buzău 57 de contracte atribuite în 2025, cu o valoare totală de aproximativ 510,37 milioane de lei. Municipiul figurează pe primul loc între autoritățile contractante din județ în clasamentul respectiv.
Valoarea este de peste două ori mai mare decât cea înregistrată de Consiliul Județean Buzău în același clasament, de aproximativ 230,6 milioane de lei.
Această statistică are propria metodologie de agregare și nu trebuie adunată mecanic cu alte totaluri SEAP. Diferențele dintre registre pot proveni din data semnării, data publicării atribuirii și modul de tratare a anumitor categorii contractuale.
Un alt indicator este cel raportat la populație. România Transparentă estimează pentru 2025 aproximativ 4.940 de lei pe locuitor, reprezentând contracte și achiziții directe înregistrate prin SEAP. Mediana celor 17 municipii comparabile, cu populații între 100.000 și 300.000 de locuitori, este de 1.653 de lei pe locuitor.
Valoarea raportată pentru Buzău este, așadar, de aproape trei ori mai mare decât mediana grupului de comparație. Indicatorul dovedește risipă (RAPORTAT LA REALIZĂRI EFECTIVE): investițiile mari (?!), proiectele europene și modalitatea de organizare a serviciilor publice pot influența semnificativ rezultatul. Diferența arată și amploarea contractării și justifică examinarea structurii acestor cheltuieli.
3. Contracte de sute de milioane și firmele care apar în circuitul banilor publici
În registrul achizițiilor publice apar câteva contracte cu valori care merită urmărite separat:
- CONCELEX ENGINEERING SRL – aproximativ 381,91 milioane de lei, pentru lucrări de reparații generale și renovare, contract semnat la 16 iulie 2025;
- RER SUD SA – aproximativ 303,35 milioane de lei, pentru servicii privind deșeurile menajere, contract semnat la 6 februarie 2023;
- STRABAG SRL – aproximativ 67,68 milioane de lei, pentru reabilitarea infrastructurii rutiere, inclusiv piste pentru bicicliști, pe coridoarele deservite de transportul public;
- ANTREPRIZA DE CONSTRUCȚII DRUMURI ȘI AUTOSTRĂZI SRL – aproximativ 56,63 milioane de lei, pentru lucrări de drumuri, contract semnat în 2025.
Valorile sunt cele raportate în registru și trebuie citite în raport cu obiectul, durata și eventualele componente multianuale ale fiecărui contract.
În cazul serviciilor de salubrizare, valoarea contractuală nu înseamnă că întreaga sumă a fost plătită într-un singur an. În cazul lucrărilor de construcții și renovare, valoarea atribuită trebuie confruntată cu situațiile de lucrări, facturile, actele adiționale și recepțiile.
Concentrarea unor valori atât de mari în câteva contracte ar trebui să facă necesară o prezentare publică limpede a structurii financiare și a rezultatelor, dar… Nu este suficient să cunoaștem numele câștigătorului. Este important să putem urmări istoricul contractului și execuția lui.
4. Curtea de Conturi: peste 700.000 de lei penalități și probleme de gestiune
În martie 2026, Curtea de Conturi a publicat raportul de audit financiar nr. 18.279/04.03.2026, privind exercițiul financiar 2024 al Unității Administrativ-Teritoriale Municipiul Buzău.
Documentul consemnează mai multe probleme, între care:
- 177.906 lei reprezentând sporuri salariale între 10% și 30%, acordate în perioada ianuarie 2023–februarie 2024 pentru opt persoane din echipa unui proiect PNRR, în condițiile în care nu fuseseră transmise finanțatorului rapoarte trimestriale sau semestriale care să ateste implementarea proiectului;
- debite de 524.307 lei aferente contribuabililor aflați în insolvență și de 149.016 lei aferente celor aflați în faliment, scăzute eronat din evidența contabilă;
- 145.773 lei reprezentând sume plătite în plus sau nedatorate de contribuabili, care nu au fost compensate ori restituite și pentru care se prescrisese termenul de solicitare a restituirii;
- peste 700.000 de lei penalități stabilite prin hotărâre judecătorească, ca urmare a întârzierii îndeplinirii obligațiilor asumate prin contracte de lucrări.
Auditorii au mai constatat atribuirea a două contracte prin cumpărare directă fără respectarea prevederilor referitoare la utilizarea catalogului electronic SEAP.
Cârcotașilor, obedienți lui Faliment le spunem că nu sunt simple observații jurnalistice, ci realități care ne afectează pe toți! Sunt constatări consemnate într-un raport oficial de audit, pentru care au fost dispuse măsuri de remediere.
În cazul penalităților de peste 700.000 de lei, raportul a semnalat și lipsa unei analize corespunzătoare a cauzelor care au dus la această obligație financiară. SĂ FIE CLAR: Banii respectivi reprezintă o consecință a gestionării contractelor și a litigiilor aferente, nu o investiție nouă pentru oraș.
5. Velocity Buzău: 1,5 milioane de lei pentru un sistem cu randament scăzut
Unul dintre cele mai relevante exemple privind eficiența cheltuirii banilor publici este sistemul de închiriere a bicicletelor Velocity Buzău.
Potrivit raportului Curții de Conturi, în 2024 municipalitatea a efectuat plăți de peste 1,5 milioane de lei pentru mentenanță, operare, întreținere și integrarea sistemului.
Tariful aprobat pentru utilizatori era de 1 leu pentru 30 de minute. Cu toate acestea, pentru fiecare leu încasat din închirierea bicicletelor, Primăria a cheltuit 10,93 lei pentru mentenanță și reparații.
Auditorii au constatat un nivel redus de utilizare și au apreciat că sistemul nu era sustenabil financiar în condițiile analizate.
Această situație demonstrează că legalitatea formală a unui contract nu garantează eficiența economică a serviciului cumpărat. Un proiect poate fi prezentat drept modern și ecologic, dar rezultatul financiar trebuie evaluat prin raportare la utilizarea efectivă și la costurile suportate de bugetul local.
6. Străzi, renovări și investiții: valoarea contractului trebuie să se vadă în teren
În categoria drumurilor, datele SEAP indică aproximativ 89 de milioane de lei în contracte cumulate pentru perioada analizată, iar numai în 2025 sunt înregistrate aproximativ 57,15 milioane de lei.
Un exemplu important este contractul pentru reabilitarea și modernizarea străzilor din municipiu, prin programul Anghel Saligny:
- Valoare estimată: 56.730.524,63 lei fără TVA;
- Valoare contractată: 56.632.624 lei fără TVA;
- Durată de execuție: maximum 20 de luni de la emiterea ordinului de începere;
- Asociere de executanți: Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi, Troia Premium Construct și Mecan Construct.
Documentația publică menționează 14 străzi în titlul procedurii, în timp ce descrierea investiției enumeră 12 artere. Această diferență trebuie clarificată prin documentația tehnică și forma finală a contractului, fără a o transforma automat într-o acuzație.
Pentru o investiție de asemenea dimensiuni, verificarea trebuie să urmărească execuția fizică, cantitățile de materiale, situațiile de lucrări, respectarea termenelor, garanțiile și recepția finală.
În plus, reparațiile succesive ale carosabilului și trotuarelor trebuie analizate în corelație cu intervențiile la rețelele de utilități. Coordonarea deficitară a lucrărilor poate genera costuri suplimentare și degradarea unor investiții realizate anterior.
Asfaltul turnat nu este o performanță în sine. Performanța se măsoară în durabilitate, calitate și costul real suportat de comunitate.
7. Achizițiile directe și concentrarea furnizorilor
În perioada ianuarie 2020 – septembrie 2026, Municipiul Buzău a înregistrat 489 de achiziții directe, în valoare totală de aproximativ 66,54 milioane de lei.
În anul 2024, valoarea acestora a fost de aproximativ 12,62 milioane de lei, iar în 2025 de aproximativ 11,13 milioane de lei.
Achiziția directă este un instrument legal, dar utilizarea sa repetată trebuie urmărită în raport cu obiectul cumpărăturilor, necesitatea economică și valoarea estimată a contractelor.
Fragmentarea artificială a unei achiziții pentru evitarea procedurilor competitive este interzisă. În schimb, cumpărările distincte, justificate prin necesități reale și încadrate legal, nu pot fi catalogate automat drept nereguli.
O analiză serioasă a furnizorilor trebuie să urmărească evoluția valorilor contractate, numărul procedurilor, participarea ofertanților, eventualele asocieri între societăți și modificările contractuale.
La fel de importantă este identificarea eventualelor conflicte de interese. Legea nr. 98/2016, în special articolele 58–60, stabilește obligații clare privind prevenirea și gestionarea acestor situații.
Relațiile personale sau comerciale nu reprezintă automat probe de ilegalitate, dar la Buzău aceste practice sunt ABSOLUT legate de gașca și interese! Ele devin relevante juridic numai în contextul unor împrejurări concrete, documentate și raportate la atribuțiile persoanelor implicate.
8. Transparența Primăriei: documente publicate, dar și o imagine financiară completă
Primăria Municipiului Buzău are o secțiune oficială de transparență, în care sunt publicate rapoarte, documente administrative și informații privind achizițiile și integritatea instituțională.
Existența acestor informații este importantă, însă o administrație care gestionează contracte de asemenea dimensiuni ar trebui să ofere și o imagine centralizată, ușor de urmărit, asupra achizițiilor și rezultatelor lor.
Pentru public, diferența dintre valoarea atribuită, suma facturată, plata efectuată și valoarea lucrărilor recepționate este esențială. Aceste categorii nu trebuie amestecate în statistici și nici prezentate ca și cum ar reprezenta același lucru.
O evidență anuală a contractelor, furnizorilor, actelor adiționale, plăților și recepțiilor ar permite evaluarea obiectivă a modului în care sunt administrate resursele municipiului.
BANUL PUBLIC NU ARE NAȘI!
Cifrele disponibile conturează o realitate care nu poate fi trecută la capitolul simple statistici administrative: aproximativ 1,4 miliarde de lei în contracte și achiziții directe înregistrate în perioada 2020–septembrie 2026, contracte individuale de sute de milioane de lei, peste 700.000 de lei penalități, cheltuieli de peste 1,5 milioane de lei pentru sistemul Velocity și constatări oficiale ale Curții de Conturi privind gestionarea banilor publici.
NU TREBUIE SĂ FII SPECIALIST ÎN FINANȚE SAU ADMINISTRAȚIE CA SĂ ÎNȚELEGI CĂ ACESTE NEAJUNSURI NU SUNT PUR ȘI SIMPLU ÎNTÂMPLĂTOARE! CLAR! Aceste date demonstrează existența unui mecanism ilegal de atribuire a contractelor și poate vinovăția firmelor menționate, pentru că trebuie să ținem cont de dimensiunea financiară a administrației locale și necesitatea unui control public proporțional cu sumele gestionate, ceea ce nu se face de peste 10 ani!
Primarul Constantin Toma, zis și FALIMENT poate prezenta investițiile realizate și proiectele aflate în derulare, dar bilanțul unei administrații nu se construiește exclusiv din randări, conferințe de presă și comunicate triumfaliste, plătite presei cumpărate! Se construiește și din rezultatele verificabile ale contractelor, din calitatea lucrărilor și din eficiența cheltuielilor.
Într-un oraș în care fiecare contribuabil suportă costurile deciziilor administrative, achizițiile publice trebuie să fie un capitol de transparență, nu un teritoriu rezervat specialiștilor și funcționarilor.
News Buzău va trata acest subiect prin analiza documentelor SEAP, a contractelor, a furnizorilor și a recepțiilor. Fără procese de intenție și fără verdicte fabricate, dar și fără menajamente atunci când documentele indică probleme.
Banul public nu are nași. Are proprietari de drept: cetățenii care îl plătesc.
Iulian Gavriluță – News Buzău
