Dupa Revolutia din 89, furata de securisti si progeniturile lor, ramasitele regimului au incercat, prin diverse metode, sa readuca comunismul in Romania. Cu toate ca s-a umblat la "cosmetizarea" teoriilor legate de "sistematizare", "egalizare" si dictatura, masa activistilor si a securistilor, in mare parte a ramas cu aceeasi mentalitate retrograda, plina de manipulare, minciuni ideologice, sub care viermuiesc interesele personale si de grup infractional organizat. Asa se face ca tara noastra nu a avansat in niciun domeniu, iar cine iese din rand este imediat pus la punct de slugile Serviciilor ramase "la butoane". Nu exista democratie, nici justitie, iar institutiile statului sunt adanc penetrate de securisti, masoni si alti infractori care nu lasa pe absolut nimeni sa se exprime liber si sa aiba "priza" la populatie. Unul din obiectivele ceausiste a fost "sistematizarea" localitatilor...obsesia PCR de a uniformiza si tine sub control populatia. Progeniturile comuniste sau securistii second-hand, au pus repede mana pe toate ramurile societatii si cer protectie de la tot ce se misca in societate. Iata cum "sistematizarea" comunista a reinviat in lume si in Romania sub masca "progresului" a "protejarii naturii", a luptei impotriva incalzirii globale - o mare gogornita mondiala! Pe aceste cai s-au trasat si finantari generoase, la care tot comunistii second-hand, condusi din umbra fie de membrii ai unor societati "discrete" fie de lucratori ai Serviciilor. La o finantare de acest fel a aderat si "cel mai slab primar" al Buzaului - Toma zis si Faliment.
Legea privind mobilitatea durabilă (Legea 155/2023) prevede clar „scăderea numărului de vehicule la 1.000 de locuitori”. Printre căile avute în vedere de către autorități pentru atingerea obiectivului se numără „stimularea utilizării transportului public, a mersului pe jos și cu bicicleta, prin introducerea unor taxe de parcare și reducerea volumului de parcări pentru autovehicule”. Guvernanții s-au angajat să adopte aceste măsuri restrictive prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adoptarea legii 155/2023 fiind un jalon prevăzut în Componenta 10 - Fondul Local.
Ca atare, Guvernul se pregătește să dea liber autorităților locale să instituie în localitățile pe care le conduc restricții de circulație vehiculelor în anumite zone desemnate de acestea pentru a reduce poluarea. Restricțiile vor putea fi totale pentru mașinile cu motoare termice sau accesul se va face doar pe baza unei taxe de către posesorii de mașini, conform articolului Legea care ne lasă fără mașini, pornită de Ministerul Mediului. Apar zone interzise pentru autovehiculele cu motoare termice de pe Jurnalul, de unde mai aflam ca:
Noile prevederi se regăsesc într-un proiect de Hotărâre de Guvern pregătit de Ministerul Dezvoltării. Astfel, tarifele de acces în zonele cu emisii scăzute vor fi diferențiate în funcție de fiecare clasă de vehicul și de tip de combustibil. Vor fi excluse de la aceste prevederi mașinile aparținând sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și vehiculele aferente serviciilor publice de intervenție. Proiectul de hotărâre privind metodologia de elaborare a regulilor de acces, a modului de aplicare a tarifelor, precum și a excepțiilor aferente zonelor cu nivel scăzut de emisii (ZNSE) vine în completarea Legii nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă. ZNSE nu se vor putea institui pe zone ce cuprind drumuri naționale, drumuri județene sau variante ocolitoare ale localităților. Taxele și excepțiile aferente zonelor cu emisii scăzute se stabilesc de către autoritățile administrației publice locale prin regulamentul de acces în aceste zone. De la aceste prevederi vor fi însă excluse vehiculele aparținând sistemului național de apărare, ordine publică și securitate națională, precum și vehiculele aferente serviciilor publice de intervenție. La nivel național se va institui Registrul ZNSE care va fi ținut de Ministerul Dezvoltării.
Normele vin și cu sancțiuni
Conform normelor metodologice pregătite, va constitui contravenție și se va sancționa cu amendă de 300 lei circulația pe drumurile publice din interiorul ZNSE a vehiculelor care nu respectă prevederile regulamentului local de acces în ZNSE. Sancționarea va fi atributul atât al Poliției Rutiere, cât și al Poliției Locale. În primul an de la înființarea ZNSE, nu se vor aplica tarife pentru intrarea sau tranzitarea acestor zone, iar autoritățile vor avea campanii de informare a publicului și de promovare a ZNSE.
Instituirea ZNSE și regulamentul local de acces în zonele cu emisii scăzute se aprobă prin hotărâre a consiliului local, respectiv hotărâre a Consiliului General al Municipiului București, după caz. ZNSE se marchează cu panouri de informare de către autoritățile administrației publice locale, conform standardelor stabilite de Organismul Național de Standardizare ASRO.
Cum justifică Guvernul limitarea traficului auto
În România, la 30 mai 2023 a intrat în vigoare Legea nr. 155/2023 privind mobilitatea urbană durabilă, care stabilește cadrul general pentru promovarea și gestionarea mobilității urbane durabile la nivel național. Ca parte a măsurilor de creștere a atractivității mobilității active și a transportului public, este prevăzută instituirea de zone cu nivel scăzut de emisii în cadrul localităților, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene. „Orașele din România se confruntă cu o serie de probleme cauzate de extinderea urbană și de serviciile de transport public inadecvate, de rețelele rutiere incoerente, de trotuarele subdimensionate și de soluțiile de parcare inadecvate, dar problema majoră este traficul, care este foarte aglomerat și frecvent congestionat. Atunci când vorbim despre mobilitate urbană durabilă, trebuie să luăm în considerare nu numai transportul de persoane, ci și transportul de mărfuri, o componentă importantă a aglomerației urbane. În anul 2019, Bucureștiul a fost cel mai congestionat oraș din Uniunea Europeană și al 14-lea cel mai congestionat oraș din lume, iar timpul pierdut în trafic de bucureșteni la orele de vârf ajunge să fie de peste 227 de ore anual, echivalentul a 9 zile întregi sau 28 de zile lucrătoare. Situația nu este foarte bună nici în orașele mai mici ale României”, se arată în expunerea de motive.
Ce vor mai trebui să facă primăriile
Autoritățile locale vor fi obligate să diferențieze cuantumul tarifelor de acces în ZNSE doar în funcție de fiecare clasă de vehicul și de tip de combustibil, fără a mai adăuga și alte criterii. Vor trebui să dezvolte trasee pentru transport activ (inclusiv trotinete electrice) în interiorul ZNSE și să pună la dispoziție servicii publice de transport activ în acest sens (stații de închiriere biciclete și trotinete electrice). Normele mai prevăd și extinderea rețelei de încărcare a mașinilor eco.
Ce mai prevede Legea 155/2023
Pe lângă instituirea ZNSE, Legea privind mobilitatea durabilă (Legea 155/2023) vine cu mai multe vești proaste pentru șoferi. În timp ce se vor obișnui cu gândul că trebuie să renunțe tot mai mult la mașinile personale pentru deplasarea în oraș, ei se vor lovi și de lipsa tot mai mare a locurilor de parcare. Legea prevede clar că se va pune accent pe „planificarea și proiectarea pentru mobilitatea urbană durabilă”, care va avea în vedere mai mulți factori, printre care enumerăm doar trei: „prioritizarea transportului public”, „diminuarea zgomotului/poluării fonice” și „scăderea numărului de vehicule la 1.000 de locuitori”. Printre căile avute în vedere de către autorități pentru atingerea obiectivului de a reduce numărul de mașini la mia de locuitori, se numără „stimularea utilizării transportului public, a mersului pe jos și cu bicicleta, prin introducerea unor taxe de parcare și reducerea volumului de parcări pentru autovehicule”. De asemenea, ne putem aștepta ca pe viitor să se apeleze și la creșterea excesivă a impozitelor actuale mașini și, eventual, la impunerea de noi taxe. Guvernanții s-au angajat să adopte aceste măsuri restrictive prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), adoptarea legii 155/2023 fiind un jalon prevăzut în Componenta 10 - Fondul Local.
Vor fi mai rele decat sistematizarea din timpul lui Nicolae Ceausescu. Klaus Iohannis a promulgat “legea mobilitatii urbane” (PL-x 47/08.02.2023) si “legea organizarii activitatii de prevenire a separarii copilului de familie” (PL-x 145/13.03.2023). Si e doar inceputul…
De ce proiectul de lege privind MOBILITATEA URBANA DURABILA incepe razboiul impotriva autoturismelor personale? A trecut deja de Senat
Camera Deputaților a adoptat ”Legea mersului pe jos”. Limitarea utilizării autovehiculelor personale în oraşe începând cu 2026
Face parte din:
Orasele de 15 minute – visul de aur al pionilornegri...
Iulian Gavriluta