Mina de aur de la Certej ar fi prima exploatare aurifera cu cianuri deschisa in Romania . Proiectul minier este detinut de Eldorado Gold prin subsidiara Deva Gold si se afla in etapa de constructie a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 ha, suprafata acoperita in prezent de paduri, pajişti, terenuri arabile şi zone rezidentiale.

O mare parte a proiectului este localizata in situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Muntii Metaliferi. Mina, cu o productie anuala estimata de 3 milioane tone, prevede taierea a 187 ha de paduri pentru a amplasa doua cariere deschise şi doua iazuri de decantare. Iazurile de decantare, avand baraje din aroncamente de 169 m si, respectiv, de 70 m inaltime sunt un motiv suplimentar de ingrijorare deoarece vor fi amplasate in imediata vecinatate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mica şi Certej. In imediata vecinatatate a proiectului minier Certej, Eldorado Gold detine alte patru perimetre miniere: Baita-Craciunesti, Certej Nord, Troita Pitigus si Mires. Din punct de vedere topografic, toate aceste perimetre sunt perfect invecinate, asa cum rezulta din harta  perimetrelor, iar suprafata lor cumulata de 4 865 de hectare o depaşeste de doua ori pe cea a concesiunii Roşia Montana in suprafata totala de 2 388 de hectare. Din chiar datele tehnice furnizate de compania Eldorado Gold, cele patru perimetre adiacente nu sunt destinate a deveni proiecte miniere distincte, ci in fapt etape de extindere a proiectului minier initial de la Certej, prin accesarea de noi portiuni de zacamant, dar folosind aceeaşi infrastructura tehnologica (uzina de procesare, iazuri de decantare etc.).  Cu toate acestea, proiectul minier cu cianuri de la Certej a primit acordul de mediu nr. 8 din 5.07.2012, revizuit la data de 28.11.2013 de catre Agentia de Protectie a Mediului Hunedoara fara sa se fi realizat o evaluare cumulata a impactului asupra mediului a tuturor etapelor sale de exploatare sus-aratate. Dimpotriva, titularul de proiect a fragmentat cu buna-ştiinta evaluarea impactului asupra mediului. In prezent sunt parcurse proceduri distincte de evaluare pentru fiecare etapa de exploatare in parte şi aceasta fara niciun fel de solicitare legala din partea autoritatii de mediu competente de a evalua impactul cumulat al tuturor etapelor de exploatare ale proiectul minier. La cateva luni de la obtinerea acordului de mediu revizuit pentru perimetrul minier Certej, aceeaşi companie Eldorado Gold, prin subsidiara sa  European Goldfields Deva SRL, a depus solicitarea de obtinere a acordului de mediu pentru mina de la Baita Craciunesti, zacamantul Teascu . Or, din chiar Memoriul tehnic de prezentare pentru Baita Craciunesti reiese ca pentru perimetrele Certej şi Baita-Craciuneşti compania Eldorado Gold va folosi aceeasi uzina de procesare, aceleasi iazuri de decantare si aceeasi retea de drumuri de acces.  In lumina acestor date, nu putem decat sa concluzionam ca Eldorado Gold, avand concursul autoritatilor de mediu care au avizat proiectul minier de la Certej, a fragmentat in mod nefiresc evaluarea de mediu pentru acest proiect şi prin aceasta a evitat o evaluare de ansamblu a impactului asupra mediului pentru toate etapele de executie ale proiectului. La emiterea acordului de mediu pentru proiectul Certej s-au eludat astfel dispozitiile Ordinului 135/2010 al Ministrului Mediului si padurilor, art. 5 care impune ca in situatia in care o investitie se realizeaza etapizat sau se amplaseaza pe terenuri aflate in raza teritoriala a mai multor unitati administrativ-teritoriale invecinate, evaluarea impactului asupra mediului sa se realizeze pentru intreaga investitie.

Practici sanctionate de Curtea de Justitie a Uniunii Europene

Acestia subliniaza faptul ca, prin evaluarea scindata a impactului asupra mediului a unei exploatari miniere care insumeaza 4 865 ha Eldorado Gold a eludat si competenta Ministerului Mediului in evaluarea impactului de mediu si emiterea acordurilor de mediu pentru proiecte miniere .  “Asemenea proceduri de evaluare a impactului asupra mediului fragmentate in mod artificial au facut obiectul unor atentionari din partea Curtii de Justitie a Uniunii Europene , care a apreciat ca obiectivul Directivei europene privind evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi atins decat printr-o evaluare cumulata a proiectelor dintr-o zona si nu prin evaluarea separata a fiecaruia”, se mai arata in scrisoarea deschisa. Reteaua Mining Watch solicita ministrului Mediului remedierea de urgenta a acestei stari de fapt si reevaluarea impactului de mediu pentru proiectul unitar de exploatare a minereului auro-argentifer de la Certej detinut de Eldorado Gold, de aceasta data tinand cont de toate etapele de realizare a proiectului şi cu respectarea competentei de avizare a Ministerului Mediului pentru proiectele miniere. In ultimii patru ani, au fost sesizate in nenumarate randuri autoritatile romane privind neregulile din avizarea proiectului minier cu cianuri de la Certej. De fiecare data, insitutiile statului roman au ramas indiferente. Toate argumentele prezentate autoritatilor pentru a preveni distrugerea ireversibila a muntilor din zona Certejului au fost ignorate.

In acelasi timp, daca ilegalitatile proiectului minier Certej nu sunt verificate de nimeni, atunci mina cu cianuri va avansa si va incepe in curand. De departe, institutiile Uniunii Europene sunt cele mai eficiente in a pune la punct functionarii romani. Mai ales cand acestia nu respecta legislatia comunitara. Echipe de investigatii au contactat un expert de mediu european pentru a identifica acele nereguli ce sunt in dezacord flagrant cu legislatia europeana. Acest demers a scos la lumina o serie de probleme foarte grave:

Compania miniera a impartit pe felii un imens proiect pentru a evita o evaluare cumulata de mediu. A incalcat prin asta, cu buna stiinta, Directiva EIA a Uniunii. Eldorado Gold a primit avize pentru devierea si captarea completa a unui rau de munte. Directiva Cadru Ape a fost calcata in picioare. Mina de la Certej ar porni fara garantii financiare in caz de accidente de mediu. A fost ignorata Directiva raspunderii de mediu.

Acum e momentul ca aceste argumente sa ajunga si pe masa Comisariatului de mediu a Comisiei Europene pana nu e prea tarziu. Utilajele miniere, de foarte mare tonaj, sunt deja in cariera de la Certej. Compania miniera a depus deja actele la Garda Forestiera pentru taierea a peste 56 de hectare. Sesizeaza si tu Comsia europeana acum, daca iti pasa de Muntii Apuseni!

Da, sesizez si eu Comisia Europeana

Acum, a venit vremea sa ne mobilizam din nou; de aceasta data pentru Certej. In caz contrar, cianurarea Romaniei intra in linie dreapta. Ne ajuti sa sesizam Comisia Europeana si sa aratam ca cetatenii acestei tari nu vor minerit cu cianuri la Certej?

PS: Comisia Europeana a mai intervenit in trecut pentru a sanctiona poluarea provenita din sectorul minier din Romania . Poluarea cu praf provocata de iazurile de decantare de la Moldova Noua a adus Romaniei o condamnare la Curtea de Justitie a Uniunii Europene si obligatia statului roman de a se conforma legislatiei europene. Hai sa-i sesizam si in privinta proiectului minier Certej.

E.S.