FOTO - A incalcat Arhiepiscopia Buzaului si Vrancei legea nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice?

clopotnita ilegala Arhiepiscopia Bz VNIn incinta Arhiepiscopiei Buzaului si Vrancei, pe latura dinspre Strada Unirii (vis a vis de blocuri) spre cartierul Micro 3, se ridica de ceva vreme o constructie ce pare a fi destinata ca fiind o biblioteca dotata cu sala de lectura. Toate bune si frumoase, doar ca exista suspiciuni ca aceasta constructie nu a beneficiat de toate actele legale necesare ridicarii ei.

Trebuie sa mentionam de la inceput ca aceasta constructie este facuta intr-o zona de protectie a unui monument istoric, respectiv in zona de protectie a complexului de cladiri a fostei resedinte episcopale din epoca medievala, datand de prin preajma anului 1500. Ce intelegem prin zona de protectie a unui monument istoric, potrivit legislatiei in domeniu? „Zona de protectie din jurul unui monument este o portiune de teren delimitata si trecuta in regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face constructii, plantatii si alte lucrari care ar pune in pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune in pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau in imediata vecinatate a monumentului. Terenul pe care se afla un monument istoric include, in afara de constructia propriu-zisa, si drumuri de acces, scari, parcul sau gradina, turnuri, chioscuri si foisoare, gardul sau zidul de incinta, bazine, fantani, statui, cimitire si alte constructii sau amenajari care formeaza ansamblul monumentului.“

Daca privim cu atentie locul unde este amplasata recenta constructie, nu este greu de inteles ca prin marimea ei diminueaza, din strada, vizibilitatea unei laturi a complexului architectural, incalcand, zicem noi, una dintre cerintele legislatiei privind zona de protectie a monumentelor istorice. Problema cea mai grava este insa alta. Sunt suspiciuni intemeiate, am putea spune, ca aceasta constructie a  pus in pericol eventualele vestigii arheologice subterane, aflate sub sau in imediata vecinatate a monumentului. Potrivit Arhiepiscopiei si Directiei Judetene pentru Culte, Cultura si Patrimoniu, filiala Buzau, exista un aviz al Ministerului Culturii, aviz care ar face subiectul discutiei de fata inutil. Totusi, lucrurile nu stau asa. Acel aviz invocat nu putea fi emis decat insotit de o serie de acte necesare in vederea elibararii certificatului de descarcare de sarcina arheologica. Intrebare! Exista aceste acte? Sunt documente publice si ele pot fi solicitate in baza dreptului de acces la documente cu caracter public.Tinem sa precizam faptul ca Arhiepiscopia Buzaului si Vrancei nu a solicitat specialistilor de la Muzeul Judetean Buzau o echipa de arheologi, care sa mearga pe teren si sa realizeze sondaje in zona de constructie a monumentului, sondaje pe baza carora urma sa se intocmeasca Raportul de cercetare arheologica, executat conform Standardelor si Procedurilor arheologice instituite prin OMCC nr. 2392/2004, intocmit in urma realizarii cercetarii arheologice preventive. Cum altfel era posibila eliberarea Certificatului de descarcare de sarcina arheologica, in conformitate cu art. 5, alin. (3) din O.G. nr. 43/2000?! Cum altfel putea sa se obtina acceptul de constructie? In baza a ce s-a eliberat acel aviz ministerial si cata greutate are el daca s-au trecut cu vederea niste proceduri legale succesive?

Sa intelegem ca Arhiepiscopia a apelat la serviciile altor arheologi decat cei de la MJB? Foarte bine. Totul insa se probeaza cu acte doveditoare. Daca ele nu exista inseamna ca avem de a face cu o incalcare a legii, in complicitate cu factori de decizie care, prin misiunea lor, trebuie sa prezerve aplicarea legii si sa se autosesizeze in cazul in care legea a fost incalcata.

Solicitam autoritatilor transparenta si colaborare in solutionarea acestui caz semnalat. Zona in care a fost construit acest monument se afla dincolo de cele doua vechi ziduri de incinta ale complexului architectural, primul zid edificat in veacul al XVI-lea, mentionat in relatarile Calatorilor Straini, iar cel de-al doilea, ridicat in veacul urmator, in perioada lui Matei Basarab, acesta din urma a fost grav afectat de marele cutremur din 1802 si de urmatoarele.

Complexul de cladiri al vechii resedinte episcopale medievale a cunoscut mai multe etape de constructii si de reconstructii, de refaceri si restaurari care au modificat mult realitatile din veacul al XVI-lea, respectiv al XVII-lea. Desi actuala constructie este amplasata in zona ultimului zid de incinta, ridicat prin 1960, in completarea vechilor ziduri istorice, terenul se afla, dupa cum afirmam, tot in zona de protectie a monumentului istoric si, drept urmare, cercetarea arheologica preventiva se impunea in mod indiscutabil.

Gura targului spune ca atunci cand a fost turnata fundatia ar fi iesit la iveala oseminte umane si urme de zidarie, dar acest lucru nu il putem proba, dupa cum nu il putem nici exclude. In situatia multelor etape de constructii si reconstructii realizate in timp, nu putem sti care au fost realitatile trecutului. Asadar, era sarcina arheologilor sa ne desluseasca. Dar cine i-a chemat? Sa intelegem ca proprietarii constructiei au incalcat legea? Ca autoritatile abilitate le-au fost complice? Ca au distrus vestigii istorice fara cea mai mica remuscare? Doar documentele vorbesc si aceste documente au caracter public, existand oricand posibilitatea de a fi solicitate. Existenta lor poate proba faptul ca totul s-a realizat conform legii, dupa cum inexistenta lor, in acord cu toate procedurile, incrimineaza. Vom reveni cu amanunte.

Adrian Constantin

 .

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Comentarii  

0 #2 LexAdrian Constantin 12-12-2016 13:33
Nota bene !

Legea 544/2011 privind liberul acces la informatiile de interes public ( M.O nr.663/23 oct.2001 )
Citat
+2 #1 revoltatorElena 12-12-2016 13:10
Ce au distrus este iremediabil pierdut...
Cineva trebuie sa plateasca!
Citat

Continut recomandat