Sindromul BURNOUT, sindromul "tacut" al secolului care arde emotional oamenii

Sindrom BURNOUTStresul prelungit poate accentua sau cauza unele conditii medicale nefavorabile: hipertensiune, atacuri vasculare, boli de inima, ulcer, migrene, cancer, alergii, astm, artrita reumatoida etc. Totodata, stresul cronic afecteaza gandirea limpede, duce la pierderea energiei, scade performanta la locul de munca, afecteaza sau intrerupe relatiile cu ceilalti si, in general, erodeaza calitatea vietii.

Expertii din domeniul sanatatii apreciaza ca, la nivel mondial, sunt milioane de oameni care sufera de aceasta afectiune, iar OMS apreciaza ca va deveni o pandemie in urmatorul deceniu.

Denumirea acestei tulburari vine din limba engleza si inseamna "complet ars" - dupa felul in care se simt cei afectați. Psihologul american Herbert Freudenberger a fost cel care a folosit, pentru prima oara, termenul de sindrom burnout, in '70, pentru a exprima starea psihica a unor categorii profesionale care, prin definitie, inseamna sacrificarea vietii si a nevoilor personale in beneficiul celorlalti. Definita, initial, ca sindrom specific medicilor, aceasta tulburare s-a extins, treptat, la mai multe grupuri profesionale. In prezent, specialistii spun ca este un fenomen al societatii moderne si estimeaza ca manifestarile sindromului burnout se regasesc, probabil, la peste jumatate din populatia activa profesional a planetei.

Cei mai afectati de "sindromul secolului" sunt oamenii inteligenti, foarte motivați si ambițiosi, care se se implica foarte mult la locul de munca. Din dorinta de a se afirma, sau din pasiune pentru ceea ce fac, acestia depun eforturi mari, lucreaza mult peste program, iar acest comportament le afecteaza si viata personala. Primele simptome ale epuizarii profesionale sunt scaderea entuziasmului la locul de munca, senzatia ca sarcinile de serviciu devin imposibil de indeplinit, scaderea puterii de concentrare si a randamentului profesional. Treptat, se instaleaza insatisfactia si deziluzia, iar, in scurt timp, sindromul burnout se manifesta si la nivel fizic, prin oboseala cronica, dureri de cap, dureri musculare, tulburari de vedere, insomnii, dificultatea de a se trezi dimineata.

Cei mai multi oameni percep aceste simptome ca "stres" sau "oboseala", insa burnout nu este nici una, nici alta, ci o afectiune care consuma, incet-incet, toate resursele energetice ale organismului, caracterizata prin epuizare emotionala, depersonalizare, derealizare.

Exista, desigur, anumiti factori care predispun la sindromul burnout - ocupatie, personalitate si factori socio-culturali - si, implicit, grupuri profesionale cu un risc crescut de a dezvolta afectiunea. Cele mai afectate categorii de persoane sunt cele care lucreaza sub presiune, stres si cu termene limita, cum sunt, spre exemplu, medicii si jurnalistii. De asemenea, foarte predispuse sunt persoanele care vehiculeaza sume de bani foarte mari si contracte importante, sau deruleaza activitati riscante la Bursa, precum brokerii. Vizați sunt si tinerii adulti angajati in marile corporatii, care vor sa-si construiasca o cariera, muncesc peste puteri, iar rasplata pentru efortul depus vine cu dificultate si, de multe ori, este nesatisfacatoare.

Sindromul burnout are consecinte grave asupra starii generale de sanatate. Pe langa tulburarile psihice - burnout fiind o etapa premergatoare instalarii depresiei majore - acesta ar putea duce la hipertensiune arteriala, tulburari hormonale si diabet zaharat. De asemenea, poate determina cresteri in greutate si probleme cu obezitatea, dar si un risc foarte mare de a face boli cardiace.

Catalogate drept "bolile secolului", sindromul burnout si depresia sunt mult mai intalnite decat alte maladii grave precum cancerul sau SIDA, iar numarul depresivilor este intr-o continua crestere. Potrivit ultimelor statistici ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), la nivel global, numarul celor care se confrunta cu depresia depaseste cifra de 350 de milioane. In privinta Romaniei, datele OMS arata ca una din zece persoane sufera de aceasta tulburare, insa aici se face inca prea putin pentru prevenirea acestui sindrom. De asemenea, in Romania, numarul studiilor si cercetarilor pe sindromul ramane inca foarte scazut comparativ cu alte tari europene.

Cum poate fi prevenit?

Pentru a evita instalarea sindromului burnout, medicii recomanda detasarea totala de munca, dar si activitati relaxante.

Pentru cei care sesizeaza primele simptome de epuizare (oboseala excesiva, dureri de cap zilnice si sentimente de genul "nu ma mai pot descurca", "nu o mai scot la capat"), specialistii spun ca, primul pas, este "evadarea" intr-o scurta vacanta, in care singura preocupare sa fie relaxarea.

Ulterior, fiecare zi trebuie sa inceapa cu o activitate relaxanta si sa se incheie cu o detasare totala de munca. De asemenea, medicii spun ca este important ca fiecare sa invete sa spuna "nu" atunci cand este suprasolicitat si sa spuna "da" lucrurilor care conteaza cu adevarat si ii fac placere. Totodata, se recomanda delegarea sarcinilor si responsabilitatilor la locul de munca, respectarea programului de somn, mese regulate si practicarea unui sport.

Stres versus Burnout

Stres:

- hiperactivitate, o senzatie permanenta de urgenta;

- implicare excesiva, suprasolicitare fizica si psihica, consum mare de energie;

- supraexcitare emoționala;

- pierderea energiei;

- produce mai ales daune fizice;

- poate conduce la moarte prematura.

Burnout:

- pierderea motivatiei, a sperantei si a idealurilor;

- lipsa implicarii, dezangajare, abandon;

- amortire emotionala;

- delasare, neajutorare, senzatia de "coplesit";

- produce mai ales daune psihice si emotionale;

- poate conduce la senzatia ca viata nu merita traita si, ca urmare, la sinucidere.

Surse: psyhologies.ro, mediclass.ro, doctorulzilei.ro

A.D.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Continut recomandat