Astazi ploua cu lacrimi pe morminte... PASTELE BLAJINILOR, ziua in care crestinii isi pomenesc mortii

Pastele BlajinilorNici nu a trecut bine Pastele, ca lumea a auzit de o noua sarbatoare Pastele Blajinilor. In credinta populara, in lunea dupa Duminica Tomii se sarbatoreste Pastele Blajinilor. In folclor, Blajinii mai sunt cunoscuti si sub numele de rohmani. Potrivit cercetatorilor, numele de Rohmani vine din limba traca, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfantul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezenta in antichitatea dobrogeana, olteneasca si transilvana.

 

Pastele Blajinilor sau Lunea Mortilor, dedicata spiritelor moşilor şi stramoşilor, este o sarbatoare populara care nu are o randuiala specifica in tipicul bisericesc. In unele zone ale tarii, preotii sunt chemati sa savarseasca in lunea dupa Duminica Tomei o slujba pentru sufletele celor raposati. Exista credinta ca prin aceasta slujba sufletele celor trecuti in lumea vesniciei vor fi partase fericirii fara sfarsit. Dar, avand in vedere ca in nicio carte de cult, tiparita cu binecuvantarea Sfantului Sinod, nu se afla tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizata. Fiecare femeie aduce cu ea un stergar strans la un capat si legat cu o lumanare, stergare care se daruiesc preotului care citeste pomelnicele. Mai exista si credinta ca blajinii provin din copii nebotezati, morti imediat dupa nastere. Alteori sunt priviti ca fiind cei care sustin stalpii pamantului. Fara blajini, lumea s-ar scufunda in haos, spune traditia. Pastele Blajilor sau Pastele Mortilor se tine in lunea de dupa Duminica Luminata, la o saptamana dupa Invierea Domnului. Astfel, in acest an, va fi pe 16 aprilie (luni). In credinta ortodoxa se pune accent si pe cultul mortilor. Traditia populara de Pastele Mortilor spune ca blajinii sunt de fapt sufletele celor morti, ale celor care nu mai sunt printre noi. Reprezinta in sine amintirea tuturor celor ce au murit, fie ei pregatiti — spovediti, impartasiti si cu lumanare — sau nepregatiti. Credinciosii depun ofrande pe morminte, bocesc mortii, impart pomeni, intind mese festive in cimitir, langa biserica sau la iarba verde. Aceasta sarbatoare este marcata in Muntenia, Banat, Transilvania, Bucovina si Maramures. De exemplu, in aceasta zi, in Botosani, batranii dadeau de-a dura oua rosii in amintirea Blajinilor, iar in Bucovina se manca la iarba verde, unde multe firimituri erau lasate sa cada intentionat pe pamant, intru pomenirea celor morti. In cele mai multe locuri din tara noastra, oamenii merg in aceasta zi la cimitire, dand de pomana oua rosii, pasca si cozonac si punand flori pe morminte.

In Bucovina se spune ca “Blajinii sunt jumatatea de sus om, iar jumatatea de jos peste si traiesc intr-un parau; femeile si fetele lor canta foarte frumos, incat rasuna vaile de cantecele lor melodioase”.

De Pastele Blajinilor, raposatii ar putea simti din nou gustul bucatelor

Blajinii, oameni blanzi si pasnici, s-ar afla intr-o lume indepartata, la varsarea Apei Sambetei in Sorbul Pamantului. Ei sunt anuntati ca a sosit Pastele de catre oameni, care arunca in apele curgatoare coji de oua sparte in timpul inrositului sau la prepararea alimentelor rituale (cozonaci, pasca). Se crede ca, de Pastele Blajinilor, sufletele mortilor sunt libere si pot gusta din mancarurile pregatite special pentru ei si date de pomana. Astfel, oamenii isi imaginau ca pot petrece Pastele cu mosii si stramosii ”aici”, prin venirea spiritelor mortilor cand se deschid mormintele si cerurile la Joimari sau separat, oamenii ”aici” si Blajinii ”acolo”, dar cu alimente si bautura expediate prin diferite tehnici de oamenii de ”aici”.

A.M.

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează