BOBOTEAZA sau Botezul Domnului! Ziua in care se face Sfintirea Apei. Traditii si superstitii pastrate din generatie in generatie

Botezul Domnului 2018Boboteaza, sarbatorita, in ziua de 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna si are, pe langa intelesurile crestine – momentul nasterii spirituale a Mantuitorului – trasaturi de mare sarbatoare populara. 6 ianuarie este ziua in care a fost botezat Iisus Hristos de catre Ioan Botezatorul. Cu acest prilej, Iisus s-a facut cunoscut oamenilor, la 30 de ani, varsta pe care evreii o considera a maturitatii.

 

Se spune ca Iisus nu a fost botezat pentru iertarea pacatelor lui, fiindca El era fara de pacat, ci pentru sfintirea creatiei. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezinta incheierea ciclului celor 12 zile ale Sarbatorilor de Iarna, care incep pe 25 decembrie, cu Nasterea Domnului sau Craciunul. Legenda de la care a pornit obiceiul sfintirii apelor se refera la faptul ca atunci cand Ioan Botezatorul a inceput procesiunea botezarii, diavolii au venit pe raul Iordanului pentru a o impiedica. In acel moment, Dumnezeu le-a poruncit preotilor sa sfinteasca toate apele. Ca urmare, toti diavolii au cazut sub gheturi si s-au inecat.

BOBOTEAZA – Sfintirea Apei

In ziua de Boboteaza are loc sfintirea apei, in timpul slujbei de Iordan. Pregatirea acestui moment se face, si astazi, cu multa atentie, in fiecare comunitate. Locul de desfasurare a slujbei se alege impreuna cu preotul satului, de obicei intr-un spatiu mai larg – unde sa fie cel putin o fantana -, in imediata vecinatate a unei ape curgatoare, in gospodaria unui om sau in curtea bisericii. Pentru acest moment se aduce apa, care se punea in vase mari de lemn si, tot acum, se taie, la rau, o cruce mare de gheata. In jurul acestei cruci sau in jurul crucii care se afla in mod normal in curtea bisericii, se desfasoara intreg ceremonialul religios, la care participa toata suflarea comunitatii. Dupa slujba de sfintire a apei, transformata in agheasma, fiecare satean isi ia apa sfintita in vasele de lemn sau de sticla cu care a venit de acasa. Pe drumul de intoarcere ei striga „Chiraleisa”- pentru belsugul holdelor viitoare, pentru purificarea aerului si pentru cresterea cat mai mare a canepii – si toarna cate putina agheasma in toate fantanile intalnite in cale. Odata ajunsi acasa, oamenii sfintesc cu agheasma sura, grajdul, animalele din grajd, pomii din livada, casa si interiorul casei.

Boboteaza – practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice

Boboteaza cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice. In Bucovina, purificarea aerului se facea, candva, prin focuri si fumegatii, in cadrul unui obicei numit Ardeasca. Aceasta manifestare avea loc imediat dupa sfintirea apei cand tinerii se retrageau pe locuri mai inalte, avand asupra lor carbuni aprinsi ce fusesera folositi anterior la aprinderea secaluselor, si aprindeau focurile de Boboteaza. Rugul era facut din vreascuri si frunze uscate stranse de feciori cu o zi inainte. Tinerii cantau si dansau in jurul focului si sareau peste foc, atunci cand acesta se mai potolea, in credinta ca vor fi feriti, astfel, de boli si de pacate. La plecare, fiecare lua carbuni aprinsi cu care, odata ajunsi acasa, afumau pomii din livada in scop fertilizator. De asemenea, inconjurau casa cu pulberea folosita ca incarcatura pentru secaluse crezand ca, in acest fel, casa va fi ferita de primejdii, mai ales de trasnete. In cele trei zile, cat tine Boboteaza in Bucovina, exista sate in care vecinii, prietenii si rudele obisnuiesc a se colinda reciproc, dupa cum exista comunitati in care, in aceste zile, reapar mascatii. Tinerii, mascati in babe si mosnegi, colinda mai ales pe la casele unde se gasesc fete de maritat, obiceiul fiind o reminiscenta a cultului mosilor si stramosilor precum si a unor vechi practici fertilizatoare.

Traditii si superstitii de Boboteaza

Preotul sfinteste apa unui rau, aruncand in ea o cruce, care trebuie adusa inapoi. Barbatul care reuseste sa scoata crucea din apa va avea noroc tot anul. In unele zone din tara exista obiceiul numit Iordanela: oamenii merg la fantani si isi toarna apa pe cap, ca sa fie sanatosi tot anul. Exista si credinta ca in noaptea de Boboteaza fetele isi pot vedea ursitul. Se spune ca daca isi leaga pe inelar un fir rosu de matase si isi pun sub perna o crenguta de busuioc, isi vor visa alesul. Se mai spune ca fetele care aluneca pe gheata si cad in aceasta zi se vor marita sigur pana la sfarsitul anului. Se pare ca este valabil si pentru baieti. In aceasta zi nu se spala rufe, fiindca toate apele sunt sfintite, si nu se da nimic cu imprumut. In anumite zone se spune ca nu e bine sa speli nici in urmatoarele opt zile. Se spune ca apa sfintita, numita agheasma mare, adusa in aceasta zi de la biserica, e miraculoasa. Cu doar cateva picaturi poti vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curata casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineata, pe stomacul gol, timp de 8 zile, pana la 14 ianuarie.

E.S.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează