INALTAREA DOMNULUI – Ce trebuie sa faca toti crestinii de ISPAS sau PASTELE CAILOR, la 40 de zile de la Inviere

INALTAREA DOMNULUIPotrivit credintei ortodoxe, la 40 de zile de la Invierea lui Iisus Hristos, se sarbatoreste Inaltarea Domnului. Se inrosesc oua, se pregatesc bucate, intocmai ca la masa de Pasti, iar salutul de Inaltarea Domnului este “Hristos s-a inaltat! – Adevarat s-a inaltat!”. Sarbatoarea de anul acesta este marcata joi, 25 mai.

Despre sarbatoarea Inaltarii Domnului, cea mai veche mentiune se regaseste in lucrarea „Despre sarbatoarea Pastilor”, apartinand lui Eusebiu din Cezareea (anul 332). Aceasta era sarbatorita pe atunci odata cu Rusaliile, la 50 de zile de la Invierea lui Hristos. Apoi obiceiul s-a schimbat spre sfarsitul secolului al IV-lea, inceputul secolului V, cand Inaltarea Domnului a fost praznuita in a 40-a zi dupa Inviere. Ziua marcheaza momentul in care Hristos S-a inaltat la cer de pe Muntele Maslinilor, in vazul Apostolilor si a doi ingeri. Sfanta Scriptura descrie ca Mantuitorul Si-a ridicat mainile, binecuvantandu-i pe ucenici, iar, pe cand ii binecuvanta, S-a inaltat la cer (Luca 24, 51), in timp ce un nor L-a facut nevazut pentru ochii lor (F.A. 1,9).

Ziua Eroilor

Prin hotararile Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane din anii 1999 si 2001, sarbatoarea Inaltarii Domnului a fost consacrata Zi a Eroilor si sarbatoare nationala bisericeasca. In toate bisericile ortodoxe se face pomenirea eroilor romani.

Credinte populare de Ispas. Pastele Cailor

Cand Maica Domnului l-a nascut pe Hristos, in ieslea grajdului, animalele au luat si ele parte la eveniment: pe cat de cuminti erau boii si oile, pe atat de galagiosi erau caii. Ca mahnire ca pruncul nu avea liniste, din pricina nechezatului cailor, Maica Domnului le-ar fi spus sa nu se sature de mancare decat o data in an, la Inaltarea Domnului. Astfel, in ziua in care caii „isi praznuiesc” Pastele, pentru un ceas, ei se satura de pascut. Romanii folosesc expresia „la Pastele Cailor“, cu sensul de „niciodata“, dar putini stiu ca aceasta zi chiar exista. Pastele Cailor sau Ispasul, asa cum este denumita in popor aceasta sarbatoare, are loc in ziua de Inaltarea la Cer a Mantuitorului, adica in joia din saptamana a sasea de dupa Pasti. Spre deosebire de alte sarbatori, Pastele Cailor nu are o data fixa, aceasta fiind influentata de data serbarii Pastilor. “Probabil ca si din aceasta cauza a luat fiinta vorba "la Pastele Cailor", insemnand o data nestiuta inca, fara o zi exacta in calendar”, noteaza crestinortodox. In ziua in care caii „isi praznuiesc” Pastele, se spune ca pentru un ceas, ei se satura de pascut iarba campului. Aceasta traditie mai este cunoscuta si ca Joia Iepelor sau Ispasul. Se spune ca Ispas a fost martor la Inaltarea Domnului, alaturi de cei trei Apostoli. Si pentru ca era un om bun si vesel, oamenii ar incerca in aceasta zi sa fie bine dispusi si sa nu-si caute pricini de suparare. Exista o credinta populara potrivit careia cel care moare de Ispas ajunge direct In Rai. Sarbatoarea populara ar proveni din zona Transilvaniei, din Evul Mediu, cand sarbatoarea avea loc la date diferite. Cand ungurii isi serbau Pastele, romanii cereau de la ei caii, ca sa-si lucreze pamantul si invers. Potrivit calculelor calendarului, o data la 4 sau 7 ani, sarbatoarea Pastilor cadea in aceeasi zi. De aici a venit si vorba „la Pastele Cailor”, adica momentul in care caii se odihneau.

Traditii

In ziua de Ispas, casele si mormintele cimitirului sunt impodobite cu crengi de pom tanar (paltin, nuc), iar la ferestre se pun frunze de leustean. Despre leustean se crede ca ar fi crescut la piciorul Crucii lui Hristos. Se fac pomeni pentru morti, se imparte paine calda, branza, ceapa verde si rachiu. Este ultima zi din an in care se mai pot rosi oua. Sunt marcate vitele si taiati unii miei. Caii nu sunt pusi la caruta, primesc fan proaspat pe saturate, se fac unele rugaciuni, pentru belsug si sanatatea animalelor. Acum se incheie semanatul plantelor, in special al porumbului, se urca boii si juncanii la pasunile montane. In noaptea si ziua de Ispas se culeg si sfintesc flori, frunze si ramurile de alun, nuc, leustean, paltin. Se canta din bucium, sa nu se prinda farmecele si sa alunge relele. Fetele si femeile se incing peste mijloc cu leustean.

Sursa: crestinortodox.ro

A.D.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Continut recomandat