SAPTAMANA LUMINATA: Traditii si superstitii in zilele de dupa Paste

Saptamana LuminataSaptamana luminata, prima dupa Pasti este saptamana bucuriei intru Invierea Domnului, fiecare zi fiind o sarbatoare si culminand cu duminica, Duminica Tomii.Se crede ca toata saptamana, cerul este deschis. Se crede ca-i deschis chiar pana la Ispas. Cine moare e chiar fericit, merge „drept in Rai”, iar cine moare in ziua de luni dupa Pasti, zi numita si Lunea Alba „se duce-n Rai nejudecat”. Obiceiurile din cea de-a doua zi de Paste sunt mai putin cunoscute. In Lunea Alba, asa cum este numita prima zi de luni dupa Paste, sunt respectate mai multe traditii, inca din timpuri stravechi. In aceasta zi, are loc asa-numita”umblare cu pasca”, adica vizitarea rudelor apropiate in vederea vestirii Invierii lui Iisus Hristos. Se obisnuieste ca finii sa se duca in vizita la nasi, cu colaci, pasca si oua rosii, iar copiii merg la parinti. Nasii trebuie sa ii ospateze pe fini, traditia spunand ca acestia mergeau impreuna la hora satului. O alta traditie specifica Lunii Albe este stropirea cu apa. Se spune ca acest ritual are la origine povestea despre o fata evreica ce a lesinat la auzul vestii invierii lui Hristos, fiind readusa in simtiri de niste tineri ce au stropit-o cu apa. In Transilvania, tinerele fete sunt stropite cu parfum de catre feciorii imbracati in haine traditionale. Acestea, la randul lor, le ofera baietilor de baut si cateva mici daruri.

LUNEA LUMINATA. Prin Invierea Domnului Iisus Hristos din morti, cei din popor cred ca Raiul se deschide tuturor sufletelor retinute in prinsoarea iadului incepand de la Adam si pana la venirea Mantuitorului si ramane deschis de la Inviere pana la Duminica Tomei.

Lunea din Saptamana Luminata poarta numele de Lunea Alba. Fiind prima zi dupa Duminica Pastelui, este considerata ziua in care se deschid portile Raiului si ale iertarii, astfel ca orice persoana care moare in acesta zi nu mai trece prin Judecata de Apoi. Traditia spune ca trebuie sa stropesti casa cu agheazma si sa dai de baut la rude. In unele zone se merge cu obiceiul “udatului” si al umblatului cu pasc apentru vestirea Invierii.

Martea din Saptamana Luminata se mai numeste si Martea Alba si este impusa drept zi nelucratoare. Nu se spala, nu se calca, nu se face curat. Femeile din multe zone rurale dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.

Miercurea din Saptamana Luminata poarta numele de Sfanta Mercurie. Barbatii se duc sa munceasca la camp, insa femeile au interdictie. Conform traditiei, nu e bine a munci de „nunta soarecilor”. Asta ar insemna sa aduci rozatoarele in casa si sa te lipsesti restul anului de bucate pe masa.

Joia din Saptamana Luminata mai e numita si Joia Verde, o zi in care se cinstesc holdele, gradinile si granele. Cine munceste in aceasta zi aduce asupra casei nenorocul, seceta si daunatorii in livezi. „Joia Rea”, cum mai este denumita aceasta zi, cere un ritual al mortilor. 44 de galeti cu apa sunt carate de o persoana, 2 lumanari se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfintita” se varsa apoi in fantana din curte.

Vinerea din Saptamana Luminata poarta numele de Vinerea Scumpa sau Fantanita. Este sarbatoarea Izvorului Tamaduirii. Vinerea Scumpa este in contrast direct cu Vinerea Neagra sau Vinerea Mare, de dinaintea Pastelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fantana care avea apa doar in Vinerea Scumpa, caci acea apa era datatoare de viata.

Sursa: crestinortodox.ro, romaniaregional.ro

A.D.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Continut recomandat