Dezvaluiri, in premiera, despre un „megaproiect“, trecut prin Comisia de disciplina a Muzeului Judetean Buzau: Istoricul proiectului „Ocolul lumii pe jos. Povestea celor 497 perechi de opinci“

dumitru dan dezvaluiriIn anul 2015, Muzeul Judetean Buzau a depus o aplicatie de finantare pentru un proiect dedicat primului globe-trotter roman, Dumitru Dan. Interesant este insa faptul ca, in anul 2013,

munca de copiere a documentelor de la unul dintre muzeele din tara, care detine documentatie privitoare la Dumitru Dan, a fost realizata de catre doamna Madalina Oprea, managerul de proiect. Acest lucru a facut pe unii sa se intrebe daca o continuare a documentarii mai era necesara in 2015, trezind suspiciunea ca avem de a face cu o cercetare fictiva, pentru care nu se mai justifica cheltuirea de bani europeni. Ce activitate de cercetare s-a mai realizat oare in 2015? Un rest de documente nevalorificate? O copiere gresita a unor documente, fapt ce impunea recopierea lor? Treaba cu schepsis pentru muritorii de rand! Exista si suspiciunea ca au fost cheltuite pentru proiect si alte sume de bani din afara proiectului, insa nu ne putem inca pronunta din ce sursa, fara a mentiona ceva probatoriu. Si acesta ar fi un lucru extrem de grav, daca poate fi dovedit in urma unui control amanuntit. Astfel de grave nereguli mentionate se cer insa bazate pe probe concrete, insa ne facem datoria sa semnalam aceste informatii ca posibile piste de cercetare. Nu este deloc exclus sa existe un sambure de adevar.
Unul dintre muzeele detinatoare de patrimoniu legat de Dumitru Dan, in anul 2015, se sesizeaza in legatura cu anumite aspecte mai putin legale privind activitatile din proiectul care implica si patrimoniul lor (muzeele partenere nu sunt in realitate partenere in sensul propriu al cuvantului, muzeul buzoian castigand un proiect pentru care nu a avut, in realitate, nici macar un sfert din patrimoniul invocat si expus). Ei bine, din acest punct putem spune ca ne aflam in miezul subiectului.
In urma sesizarii mentionate, Muzeul Judetean Buzau numeste o Comisie de conduita si etica profesionala, care analizeaza solicitarea venita din partea muzeului reclamant la adresa doamnei Madalina Oprea si aceasta comisie, dupa deplasari la muzeul reclamant si luari de declaratii, intocmeste un raport ce releva incalcari ale legislatiei in domeniul patrimoniului cultural mobil, ale legislatiei cercetarii, ale legislatiei drepturilor de autor si nu numai. Mai mult, unele incalcari de legislatie sunt apreciate ca fiind de natura penala. Nota bene!
In data de 26.06.2015, Comisia de etica face o solicitare catre institutia muzeala prejudiciata, in scopul deplasarii la fata locului spre a cerceta comportamentul profesional si abaterile de la lege ale angajatei de la MJB, in raport cu institutia muzeala de unde a fost solicitat si ridicat materialul documentar necesar desfasurarii proiectului. Este necesar sa mentionam faptul ca institutia muzeala care a colaborat cu MJB a specificat in sesizare faptul ca reclama folosirea abuziva a unor documente din Colectia Dumitru Dan si ca angajata muzeului buzoian este susceptibila de incalcarea Legii Muzeelor 311/2003, cat si a Legii privind protejarea patrimoniului cultural mobil 182 /2000 si a legii dreptului de autor 8/2006 (in chestiunea legata de niste documente publicate in revista „Historia“, nr.150/2014).

 

Ce ne spune comisia de disciplina?

In cele ce urmeaza, dorim sa aducem la cunostinta publicului si nu numai a continutului Raportului Comisiei de etica si de conduita profesionala din cadrul MJB, privitor la abaterile angajatului institutiei, respectiv a managerului proiectului „Ocolul lumii pe jos. Povestea celor 497 perechi de opinci“. In cazul de fata, dupa cum vom vedea, nu mai este vorba de povestea celor 497 de opinci, ci de povestea unor grave abateri de la conduita profesionala si de la prevederile legilor, abateri care se pare au fost tratate ulterior cu o superficialitate greu de calificat.
Pe baza reconstituirii relatiei de colaborare cu institutia muzeala prejudiciata, comisia de disciplina a constatat urmatoarele:
Managerul de proiect din cadrul MJB, Madalina Oprea, seful sectiei Istorie-Arta, nu a respectat prevederile legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural national mobil, republicata in 2008. (Prezenta lege instituie regimul juridic al bunurilor apartinand patrimoniului cultural national mobil, ca parte a patrimoniului cultural national, si reglementeaza activitatile specifice de protejare a acestora.)
Managerul de proiect din cadrul MJB, Madalina Oprea, nu a respectat prevederile Hotararii nr. 1546 din 18 decembrie 2003 (art. 21. alin. 3 - 8 pentru aprobarea Normelor de conservare si restaurare a bunurilor culturale mobile clasate.
(http://www.unesco.org/culture/natlaws/media/pdf/romania/rom_hotorare_1546_romorof.pdf)
Este demn de retinut faptul ca relatia de colaborare cu institutia din cadrul careia a fost solicitat materialul documentar s-a desfasurat in mare parte prin comunicare verbala, telefonica si prin corespondenta electronic, si nu potrivit normelor legale, ce tin de uzitarea unei corespondente oficiale intre institutii. In acest sens, mentionam: prima solicitare, din 2013, catre institutia muzeala prejudiciata a fost facuta in nume propriu si nu a fost inregistrata la MJB; nu a existat o instiintare oficiala scrisa referitoare la declararea proiectului propus spre finantare ca fiind castigator; nu a fost incheiat un acord de colaborare/parteneriat cu institutia muzeala furnizoare de bunuri de patrimoniu, de la care managerul de proiect a folosit mare parte a materialului documentar; contractul de comodat propus de catre angajatul MJB cu institutia muzeala de la care a folosit fondul documentar nu respecta prevederile Hotararii 1546/2003 (Art. 21, alin. 3, lit. b – h). Drept urmare, in contractul de comodat nu sunt prevazute urmatoarele prevederi care se impun: parametrii microclimatici care trebuie asigurati pe tot parcursul itinerarii, respectiv transport, depozitare si expunere; masurile necesare pentru securitatea obiectelor pe toata durata imprumutului, respectiv sisteme si instalatii antifurt, antiincendiu si pentru prevenirea efectelor provocate de seisme; numele si calitatea persoanei care asigura ambalarea si transportul, precum si atributiile si responsabilitatile acesteia; numele si calitatea persoanei care insoteste transportul, precum si atributiile si responsabilitatile acesteia; numele si calitatea persoanei care semneaza pentru primire, precum si atributiile si responsabilitatile acesteia; locul de depozitare si protejare a ambalajelor; obligativitatea informarii unitatii organizatoare si a detinatorului asupra oricarui incident sau accident privind obiectele imprumutate si asupra eventualelor modificari in starea de conservare a obiectelor, cu precizarea cauzelor care le-au generat.
Raportul solicita sa se verifice daca nu cumva neregulile comise de catre angajatul muzeului nu s-au repetat si in raport cu o alta institutie muzeala care a furnizat material documentar pentru implementarea numitului proiect. Nu cunoastem daca in urma acestei solicitari a comisiei, MJB a facut o cercetare in acest sens, dar stim ca membrii comisiei au pus in discutie si existenta unei astfel de posibilitati.

Sa nu trecem dincolo de legalitate

Intr-o reletie de parteneriat institutionala, toate, dar absolut toate adresele si procedurile impuse de buna desfasurare a activitatilor se executa exclusiv in numele institutiilor si prin adrese oficiale, respectiv cele care poarta stampila, numar de inregistrare si semnaturi autorizate, chiar daca proiectul a fost incredintat pentru finalizare unui anumit angajat. El este un simplu executant, dar garantia reala a seriozitatii si a probitatii o da managerul institutiei, prin atributiile stabilite de fisa postului, si anume reprezentarea institutiei in relatia cu alte institutii similare de profil si altele. De aceea, gestul facut de catre angajatul MJB de a trimite in nume propriu solicitari catre institutia zisa partenera este considerat de lege ca fiind abuziv si depaseste cadrul atributiilor stabilite prin fisa postului, in care scrie foarte clar ca reprezinta institutia doar pe baza unei delegatii scrise si numai in situatii bine determinate, respectiv delegarea pentru participarea la anumite expozitii, participarea la conferinte sau altele asemenea, dar care nu includ o raspundere patrimoniala. Sa retinem faptul ca astfel de nereguli dateaza incepand cu anul 2013, cand a inceput documentarea, cu mult inainte de instalarea actualei echipe manageriale!
Ceea ce a facut angajatul MJB, solicitarea, in nume personal, a exponatelor si a materialelor care sa ajute la finalizarea proiectului ce i s-a atribuit, excede, in mod clar, acest cadru si intra sub incidenta unor sanctiuni.
Desigur, proiectul a mers inainte, dar se impunea luarea masurilor punitive, pentru a se evita repetarea neregulilor prin crearea unui precedent periculos. Chiar daca pedeapsa ar fi fost si una administrativa, nu putem sa ignoram ipoteza ca s-ar fi putut intampla deteriorarea partiala sau totala a unor documente sau exponate rare si unice, ceea ce ar fi intrat deja in sfera penalului, incadrandu-se in infractiunea de distrugere a patrimoniului (vezi Hotararea 1546/2003, Art. 21, alin. 3, lit. b – h).
Toate aceste nereguli incalificabile ar fi trebuit sa fie sanctionate fara nicio clementa dupa intocmirea acestui raport al comisiei, nu sa se instaleze in institutie o tacere suspecta. Raportul in sine specifica faptul ca toata aceasta situatie a adus atingere imaginii institutiei Muzeului Judetean Buzau si ca exista posibilitatea, ca pe viitor, institutia muzeala sa sufere prejudicii financiare de pe urma acestui incident. Comisia de disciplina si-a facut, prin urmare, datoria, dar misiunea acesteia s-a incheiat din acel moment. Desi prezentul raport a fost adus la cunostinta si institutiei reclamante, muzeul buzoian nu a luat nicio masura administrativa impotriva managerului de proiect, ba, dimpotriva, a luat act in continuare de incalcari ale legislatiei in domeniu. Nu intelegem de ce la MJB nu a fost aplicata macar o sanctiune disciplinara, conform art. 248 din Codul Muncii (http://www.codulmuncii.ro/titlul_11/capitolul_2/art_248_1.html)? Cum este posibil sa se tolereze o sumedenie de incalcari ale legii, tratandu-le ca pe niste banale greseli? Dorinta de a acoperi starea de fapt pare a fi una vadita si facuta cu buna stiinta. Intelegem faptul ca institutia a optat pentru o atitudine de toleranta fata de angajatul ei, fiind de apreciat din punct de vedere uman, insa garavitatea unor fapte impunea o serie de masuri. Toleranta fata de comportamentul neadecvat profesional al unui angajat este un aspect, iar tolerenta fata de incalcarea legii este un alt aspect si nu unul de trecut cu vederea.
In consecinta, consideram ca alte institutii, adica cele in drept, vor fi in masura sa dispuna la verificari si concluzii care, banuiesc, ii vor conduce la inceperea sau nu a unei posibile urmariri penale. Astfel de institutii pot fi sesizate, dar au si calitatea sa se autosesizeze. Fiind vorba si de sume de bani implicate, a caror cheltuire trezeste unele suspiciuni, doar un audit intern poate stabili care este realitatea in ceea ce priveste desfasurarea proiectului pe bani europeni de la MJB. Avem speranta ca in urma cercetarii acestui caz vor iesi la suprafata si alte aspecte asupra carora nu ne putem pronunta, pana in momentul in care nu vom detine toate datele necesare. In orice caz, o serie de indicii ne indreptatesc sa consideram ca ele exista si asiguram cititorii nostri ca vor avea parte de o stricta si corecta informare in acest sens.

Nota: Mentionam faptul ca informatiile folosite din Raportului Comisiei de etica si de conduita profesionala au fost obtinute in urma unei solicitari catre MJB, in baza legii nr.544/2001, privind accesul la informatiile de interes public.


Adrian Constantin

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează