Buzăul confesional la finalul veacului al XIX - lea

religii 3Din punct de vedere confesional, în anul 1899, avem in Buzău 89,2% bărbaţi de religie ortodoxă, 7,3% de rit mozaic, 4% catolici, 0,4% protestanţi şi 0,1% islamici. În cazul persoanelor de sex feminin, împărţirea confesională era următoarea: 88,2% ortodoxe, 8% de rit mozaic, 5,8% catolice, 0,3% protestante şi 0,1% islamice. Structura etnică a oraşului confirmă   faptul că aici au convieţuit în această perioadă numeroase populaţii de o diversitate confesională.

EXTRAORDINAR! CE PARERE AVETI? Replica dura transmisa poporului roman de ambasadorul Norvegiei (Øystein Hovdkinn)

turism intern romania 605xAdi Ilie (SUA): “Am citit una dintre cele mai tranșante, dure replici din partea unui străin transmisă poporului nostru. Și acesta nu este orice străin, ci chiar ambasadorul Norvegiei în România. Reacția lui în legătură cu România este una dură, și ceea ce spune el poate ne va ajuta pe toți să ne trezim la realitate, transmite ampress.ro. 

Se întâmpla în anul 1894. Un memoriu adresat Primariei orașului Buzău

centru si periferie 2Văzând unii cetăţeni din urbe că doar străzile principale sunt modernizate, la 16 august 1894, au înaintat un memoriu Primariei. Acest memoriu pune în evidenţă o trezire , o schimbare de mentalitate a cetățenilor.

Aceștia nu mai tolerează să locuiască pe străzi insulabre şi mereu pline de ape infecte. Iată cum argumentează aceşti oameni dorinţa lor de schimbare : “ Parte din locuitori de mai jos… suntem contibuabili, cel puţin de 40 până la 50 de ani. Dar cu toate acestea noi nu avem nici o înţelegere pentru dările care le plătim pentru stat. Suntem locuitorii după două străzi, în plus mai multe locuri virane, care din cauza relei organizări şi a marilor miasme ce există pe aceste două străzi, nu se pot popula, pentru că Domnii proprietari preferă mai bine să stea cu chirie în altă parte, decât a-şi clădi proprietăţile Dumnealor pe aceste locuri insalubre.

         Pe aceste două strade nu se poate face circulaţie în nici un fel; cât priveşte ca să fie dus cu trăsura din diferite părţi ale oraşului la domiciliu este imposibil din cauza celor trei mari lacuri ce se află pe această stradă. Anul acesta graţie secetelor celor mari se mai poate face trecerea oricum pe aceste strade, căci în altfel, de ar fi fost nişte timpuri ploioase ar fi fost curat nişte localităţi aproape inundate… Aceasta este o indignare din cele mai mari care poate fi pentru noi, Domnule primar prin faptul că noi plătim aceleaşi dări, ca şi cei care au strade curate, luminate şi bine alineate … Rugăm a se lua măsuri urgente pentru aceste îmbunătăţiri, căci aceasta este a treia cerere… Cu a patra ocaziune, Domnule Primar, vom fi nevoiţi a adresa cererile noastre Domnului Ministru al Lucrărilor Publice, cerând în aceeaşi timp şi o comisiune medicală spre a inspecta aceste localităţi insalubre, din a căror cauză poate cele mai teribile boli vor bântui. Nişte locuitori săteni sunt poate mai satisfăcuţi în ceea ce priveşte salubritatea publică decât noi, mai mult sau mai puţin oameni cu o cultură mai aleasă decât a sătenilor de la ţară. În acest caz contrar vom prefera mai bine să facem noi şoseaua cu resursele noastre, ca şi locuitorii săteni şi să fim suspendaţi de plata ei, ce se urcă de fiecare locuitor la cel putin 20 de lei “.

Cei care au semnat acest memoriu erau, în majoritatea lor, negustori funcţionari şi militari , altfel zis reprezentanţii clasei de mijloc. Erau oamenii schimbărilor şi acest memoriu o demonstrează cu   prisosinţă. Aceşti oameni înţeleg foarte bine de ce oraşul trebuie să fie igienic, curat şi bine construit . Oare buzoienii de astăzi mai sunt capabili de astfel de luări de poziție în plan civic ?

Adrian Constantin

“De ce pleaca tinerii?....De aia!” (MARȚI, 19 AUGUST 2008)

radacina copac„Internationalismul este laptele batut al comunismului”! Petre Tutea

Am fost intrebat De ce pleaca tinerii din tara…si primul impuls a fost sa raspund: de aia! Apoi revenind mi-am dat seama ca nu voi fi inteles si ma pun pe explicatie deci. Cand eram in comunism ni se spunea ca fara aceasta oranduire nu se poate, ca nu exista altceva, acum in Neo-comunismul comunitar (niciodata nu mi-a placut termenul de „comun”, deoarece inseamna un atribut pe care il are toata lumea, deci este ceva banal, uniformizant) ni se improsca mintile pe la tembeliziunile a-nationale cu aceiasi formula naclaita de vreme: „fara U.E. nu se poate, nu rezistam!”.

Subcategories