Rememorând istoria recentă. Mărturii din detenţie - Ion Sarion, medic primar psihiatru din Buzău şi membru al AFDPR

memorii sarion 2Istoria nu poate fi redusă doar la documentul oficial şi acest fapt a deschis noi perspective în cercetarea şi în interpretarea istoriei. Domeniul istoriei orale, cu metodologia ei de lucru, a permis istoricului o arie de cercetare şi de interpretare istorică fără precedent.

Spre exemplu, istoria comunismului în România, privită prin filtrul istoriei orale, vine să extragă din necunoscut tot ceea ce istoriografia oficială a ocultat pentru a nu tulbura ordinea de stat dorită şi controlul ideologic asupra cetăţeanului.

Sursele orale depre istoria recentă a comunismului , surse rezultate prin interviuri sau cele extrase din paginile de memorialistică, pun in evidenţă istoria trăită în epoca totalitară. Lectura şi analiza documentelor de istorie orală oferă atât cercetatorului cât şi celor interesaţi de această perioadă o serie de oportunităţi :

•          Informaţii despre fapte concrete, oameni şi locuri, cu referire la represiunea de tip securistic şi la spaţiul concentraţionar, din diferite etape ale regimului totalitar comunist;

•          Succesiunea unor evenimente legate de perioadele de detenţie, care pot fi extrase din relatări, aparţinând unui număr cât mai mare de deţinuţi politici anticomunişti, care au fost martorii unor situaţii de viaţă asemănătoare;

•          Clarificarea unor necunoscute privind anumite evenimente, care au fost în mod voit ocultate de către istoriografia oficială din epocă;

•          Posibilitatea de a contura profile umane şi comportamentale, prin raportare la stările de fapt ale acelei epoci şi de a extrage elementele lor definitorii;

•          Oportunitatea de a privi istoria din imediata apropiere, şi nu în mod intermediat, prin filtrul documentelor oficiale.

În cele ce urmează vom prezenta un fragment dintr-o mărturie a unui fost deţinut politic, domnul Ion Sarion ,medic primar psihiatru din Buzău şi membru al AFDPR .

“ Rememorez figurile tortionarilor care mi-au trezit neplacute amintiri. Lagarul Grind facea parte din salba de locatii concentrationare ale MAI respectiv: Periprava - Centru, pentru cei condamnati administrativ, Grind, Sfistovca si cele 5 bacuri pentru condamnatii C.R. Lagarul numit Centru a fost populat cu cei adusi de la Noua Culme din Dobrogea si cu cei ridicati in 1958. Pe 6 dec 1959 am fost adusi din lagarul Stoenesti-Salcia din Balta. Dupa 3 zile de navigat pe Dunare si inghesuiti in calele bacurilor ,precum sclavii galerelor , am coborat pe malul Peripravei . Aici am fost intampinati de staful inchisorii , format din col. Condurache, din ofiteri si din gardieni . In acea zi de viscol napraznic am fost impartiti in 2 coloane. Prima avea destinatia Grind, iar cealalta a ramas pe puntea bacului "Gironde", concesionat de catre statul francez, in scopul recoltarii stufului . Dezbracati, intr-o iarna geroasa,pe ghiata care uneori se rupea sub noi ,in opinci ,infometati si supusi la o munca istovitoare , aveam de indeplinit o norma de 15 maldare de stuf taiat ,legat si carat la mal. Neindeplinirea atragea pedepse corporale severe la sosirea pe bac.Am fost in grupa cu Bucalau Constantin din Galati.   Si acum imi amintesc ziua de 17 ian.1960. Bucalau a parasit frontul de lucru si s-a indreptat spre cordon. A fost secerat de gloantele pistolului automat trase de catre soldatul din cordon,urmand si o serie de represalii dupa aceea. Tot atunci , in cala unde intram dupa terminarea muncii, a murit preotul Ambrus Gh.In martie 1960 am fost dus in lagarul de la Grind , considerat un lagar pentru inapti . Si acolo eram scosi la dig , la desecari, la munci agricole , la taiat si carat lemne din padurea Letea . Norma la dig era de 15m cubi de sapat , incarcat in roaba si carat pe dig.Pedepsele corporale se aplicau in camera ofiterului de serviciu. Primeam intre 10 si 25 de lovituri de cravasa pe spatele gol acoperit cu un cearsaf ud, sau izolare pana la 21 de zile. Acolo aveam o portie de mancare la 3 zile si pentru noapte se arunca o rogojina sau un pat improvizat din baloti. In conditii dure au murit alaturi : Moldovan, fugar din Fagaras,Pais din Campina,ing. Dragomirescu din Falticeni, Toth Emeric si altii ale caror nume nu mi le amintesc.Imi aduc aminte de parintele Demeter de la catedrala Sf. Iosif care, din cauza loviturilor primite ,a facut o mielita urmata de paraplegie si a fost transferat la Vacaresti,Burlui din Vrancea a facut tuberculoza osteoarticulara,Mos Negru din Vicov pleurezie , Parasca   din Mures ulcer gastric , se tavalea de durere , si un tanar a facut un debut de schizofrenie.

Gardieni erau plutonierii: Mihalache ,Manolache,Gainaru,Rosca,Ghrimschi,Pocora si Ghimpu. Comandanti erau col. Condurache , maiorul Ion Fecioru,ofiter sef. regim si paza lt.maj. Ianitchi ,ofiter C. I. Ciuparenco Sef Dir. Penitenciare,lagare si colonii de munca, col. Constantinescu zis “Duba” si col. Lixandru .Medici in lagar erau dr .Agapie chirurg , Szanto din Timisoara ,Ionescu Mircea , col dr. Cornateanu, Sari Achile chirurg ,Axinte chirurg , iar la Centru dr. Robitu din Braila si dr Daghie, medic oficial in MAI .

Tot in lagar am cunoscut si pe prof. univ. de drept Tanoviceanu,prof de Conservator Tarnavschi din Cernauti ,prof. univ. Haiduc din Timisoara, Cocea,dirjor la Filarmonica “Erich Bergel” ,generalul Popescu,col. Florescu ,col. Mihailescu, maiorul Tantu , seful primului batalion de parasutisti,episcopul Chertes , multi preoti, studenti, si tarani din Vrancea ,Bucovina ,Fagaras siOltenia .

Clipe inaltatoare au fost in noaptea Invierii din 1962 . Atunci , in toate baracile, a rasunat "Hristos a inviat!" Gardienii alergau ca nebunii , de furie , iar din prepeleacuri lumina de la proiectoare brazda lagarul.”(sic!)

( Vezi : https://centrul-de-conservare-a-memoriei.webnode.ro/despre-noi/ )

Adrian Constantin

 

lotul gordaan

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează