PASTILA DE CULTURĂ. INTRODUCERE ÎN IMAGINARUL RELIGIOS MEDIEVAL Ingeri şi demoni, sfinţi entităţi fantastice, supranatural

imaginar medievalOmul medieval avea un profil psihocomportamental specific. Cotidianul medievalului era profund marcat de imaginarul religios. Religia suscita puternic imaginarul ambelor sexe, creând o lume de imagini şi de simboluri devenite sistem de referinţă pentru gândirea Europei medievale. Acei oameni se considerau în mijlocul unei înfruntări decisive între beneficul divin şi maleficul demoniac, aşteptând promisiunea victoriei finale a cetelor de îngeri ai lui Dumnezeu.

 

Lumea era percepută drept o „Vale a Plângerii“, unde Lucifer, îngerul căzut, căuta să distrugă omenirea folosindu-se de oameni, chiar dacă era conştient de faptul că are să piardă victoria finală în lupta cu Divinitatea. Demonul era considerat omniprezent, iar femeia cea mai slabă, victimă, uşor de a fi transformată într-un agent al lui Satan. Alături de femeie se aliniau şi alţi marginali, consideraţi agenţi ai maleficului: ereticii, evreii, leproşii, posedaţii şi păgânii. Frica de Satan şi de agenţii acestuia era adânc înrădăcinată în psihicul omului medieval. Aceste stereotipuri de gândire, legate de presupuşii agenţi ai spiritului satanic, au fost de natură să genereze în timp şi în spaţiu multe drame colective şi au trasat o imagine negativă a istoriei umanităţii.

La celălalt pol, se aflau agenţii binelui – sfinţii. Aceştia erau meniţi să le ofere oamenilor protecţia divină, cu ajutorul căreia să poată face faţă mai uşor forţelor demonice. Aşa cum răul era identificat prin diverse forme de manifestare, la fel şi binele era prezent prin puterea miracolului atribuită sfinţilor. Alături de sfinţi şi de diavoli, şi alte expresii ale supranaturalului erau prezente în lumea de imagini şi de simboluri a gândirii omului medieval. O mulţime de entităţi din regnul animal populau imaginarul mulţimilor. Apariţia unui balaur zburător sau a unui inorog nu era privită doar ca o simplă născocire a minţii. Uriaşii, piticii, spiriduşii şi zânele completau imaginarul narativ al omului medieval. Biserica a fost ambiguă în atitudine faţă de acest imaginar al supranaturalului. Unele aspecte ale acestuia au fost tolerate, iar altele au fost puse la index. înţelegerea temei propuse. Numai cunoscând profilul imaginarului omului medieval putem să ne explicăm modul în care acei oameni au înţeles atât lumea din jurul lor, cât şi spaţiul celest, raportat şi acesta la acelaşi sistem de valori.

 

UN STUDIU DE CAZ : RAPORTUL FENOMEN ATMOSFERIC - EVENIMENT POLITIC - CALAMITATE NATURALĂ IN EVUL MEDIU ROMANESC

 

Fenomenele astronomice constituiau în cadrul sistemului de valori medieval repere categorice privind viitorul colectivităţilor umane. Aceste fenomene anticipau sau marcau evenimente politico - sociale, calamitaţi naturale sau dezastre epidemiologice . Din galeria fenomenelor astronomice fac parte eclipsele de soare şi de lună, apariţia cometelor, poziţiile particulare ale unor planete, apariţia supernovelor, căderile de meteoriţi, „ploile de sânge“, fenomenele de optică atmosferică şi aurorele polare . Necunoaşterea din punct de vedere ştiinţific a fenomenelor astronomice, cât şi raportarea excusivistă la arsenalul de imagini şi de simboluri de ordin religios a generat o imensă groază colectivă. Fenomenul astronomic era învestit cu rolul de mesager al unui viitor incert şi plin de aspecte terifiante pentru colectivităţile umane. Pe fondul imaginarului apocaliptic inoculat prin dogmele religioase, astfel de interpretări ale fenomenelor astronomice nu puteau decât să potenţeze sensibilităţile colective.

 

ECLIPSELE DE SOARE

Aceste eclipse solare se aflau în topul groazei colective şi erau desemnate drept vestitoare de mari transformări şi calamităţi. 1 ian. 1386 – eclipsă totală de soare .„În anul 6894 s-a întunecat Soarele în ziua de Sf. Vasile [...] ca o vedenie de foc şi de sânge care va fi vărsat de turcii fără de D-zeu pentru păcatele noastre, care s-a şi vărsat apoi la Kosovo şi în Ungro-Vlahia.“

CĂDEREA CONSTANTINOPOLULUI, 1453

 

„Şi aşa luară turcii Ţarigradul[...] cu multă vărsare de sânge, în leatul 6961. Făcutu-s-au întrace zi şi eclipsis Soarelui, ca să cunoască toată lumea că s-au dat împărăteasca Cetate în mâinile păgânilor.“

 

 

 

UN SEMN DE PUSTIITOARE CIUMĂ

 

Eclipsa din 12 mai 1706 - „ [...] s-au întunecat soarele şi după aceasta nu s-au mânat multă vreme şi au dat mare ciumă, cât au ţinut toată vara şi toată iarna şi au pierit mult norod de oameni.“

 

 

SUB TENEBRELE NOPŢII

 

„La leat 1797, nov. 23, duminica spre luni, s-au întâmplat o minune şi un semn în lună de au mâncat-o vârcolacii [...] Şi am scris eu spre pomenire ... Grigore ( logofăt )“

 

DIN ZILELE PUSTIETOAREI EPIZOOTII

 

16 august 1598 - Eclipsa de lună care anunţa epizootia„[...] În acelaşi an, după ce a apărut la 16 august o groaznică eclipsă de lună, care a durat peste trei ore, după aceea întreaga toamnă, în foarte multe locuri din Ungaria şi din alte provincii, a urmat o epidemie de vite cum nu s-a mai văzut niciodată [...]. Domnul să aibă milă de noi.“

 

„STELELE CU COADĂ“. NĂPRAZNICE PREVESTIRI

Decesul lui Iancu de Hunyadi , decesul lui Bogdan al IIIl-ea cel Chior, decesul unor membri din clanul Bathori (Aceste decese ar fi fost

prevestite prin cometa Halley, în 1456, cometa din 1516 şi cea din 1577)

 

COMETA ADUCĂTOARE DE URGII

„1618 [...] s-a văzut pe cer, în partea de Răsarit, o mare stea cu coadă, vreme. În acelaşi an, în toată ţara a fost multă vin puţin.“

 

„[...] În acele zile s-a văzut o mare cometă la apusul soarelui [...]. Au fost mare secetă şi apoi la recoltă, mari ploi şi inundaţii.“

 

PLOI DE SANGE ŞI SPAIMĂ DE CIUMĂ

 

„[...] în luna iunie (1646), a plouat cu sânge şi pucioasă. Acesta a fost un însemnat semn prevestitor al ciumei viitoare. În tot cursul verii nu a fost nicio singură furtună care să cureţe văzduhul. Din aceasta s-a înţeles că tot văzduhul a fost ortăvit .“

 

 

 

 

 

UN SEMN DE RĂU AUGUR PENTRU DOMNUL MOLDOVEI ŞTEFAN CEL MARE

 

„În luna lui iunie (1484), începe voievodul să zidească o cetate în Târgul Romanului, iar în luna august plouă cu sânge asupra cetăţii şi se lasă voievodul de ridicat şi zidit.“

 

 

FENOMENELE DE OPTICĂ ATMOSFERICĂ . SEMNE DE AŞTRI DESPRE SCHIMBAREA DOMNIILOR

 

„În ziua de 17 oct. (1657), s-au ivit pe cer patru sori [...]. Aceasta nu avea alt înteles decât că vor fi mari schimbări în Principat, că în curând vor fi în acelaşi timp, chiar trei-patru principi.“

 

1.P.P Panaitescu, Mircea cel Bătran, Casa Şcoalelor, Buc., 1944, p. 187;

2. Letopiseţul Cantacuzinesc, Ed. Academiei R.P..R, Buc., 1960, p. 20;

3. Catalogul manuscriselor românesti, Buc., 1967, p. 548;

4. V. Mioc, D. Mioc, Cronica observaţiilor astronomice românesti, Ed . Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Buc., 1977, p. 71;

5. I. Corfus, Însemnări de demult, Ed. Junimea, Iaşi, 1975, p. 286;

6. V. Mioc, Cometele, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc., 1980, p. 56; Letopiseţul

Ţării Moldovei... până la 1601, Ed. Junimea, Iaşi, 1976, p. 153; V. Mioc,D. Mioc,

op.cit., p. 146;

7. V. Mioc, D. Mioc, op.cit., p. 121;

8. Ibidem., p. 146;

9. Georg Kraus, Cronica Transilvaniei, Buc., 1965, p.129;

10. I.C.Chimiţia, Cronica lui Ştefan cel Mare, Casa Şcoalelor, Buc., 1942, p. 67;

11. Georg Kraus, op.cit., p. 168;

BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTARA:

1. Jacques Le Goff,Omul Medieval,Ed.Polirom,Iasi,1999,pp. 285-317

2. Adrian Constantin, Provocări ale mediului înconjurător în secolul al XVII-lea românesc. Pagini de sociologie a devianţei, Mousaios, Buletin Ştiinţific al M.J.,B.,vol. VII, Ed. Alpha, Buzău, 2001,

Adrian Constantin

ADRIAN  Constantinpp

Adaugă comentariu

ATENTIE! Daca ne furnizati date cu caracter personal, inseamna ca sunteti de acord cu politica noastra de confidentialitate!


Codul de securitate
Actualizează