OPINII. Pentru o noua structurare a continuturilor tematice din manualele de Istoria Romanilor

colaj istoria romanilorÎn pofida existenţei unei palete largi de manuale consacrate Istoriei românilor, acestea nu aduc nicio noutate în ceea ce priveşte modul de abordare a istoriei şi cu atât mai puţin în ceea ce priveşte o structurare marcată de viziune istorică a conţinuturilor tematice.

Toţi autorii reproduc în mod stereotip date factologice, iar în ceea ce priveşte filtrul interpretativ al evenimentelor şi al implicaţiilor acestora, pe durata lungă a timpului, aceştia nu depăşesc vulgata istoriografică, fiind căzută în dogmatism, evitând orice derapaj de la normele impuse. Manualele de istorie trebuie să ofere o perspectivă holistică asupra trecutului şi să creeze elevului posibilitatea de a înţelege evoluţia propriei istorii în raport cu alteritatea, pe durata lungă a timpului. Mai mult, aceste manuale trebuie să fie coordonate în plan ştiinţific de un colectiv titrat de cercetători în domeniul istoriei, care să ofere conţinuturi de valoare şi facil de a fi folosite de către profesori în procesul de predare la catedră.

 

Ceea ce se oferă până la ora actuală cadrelor didactice nu depăşeşte stadiul unor conţinuturi permanent reciclate, care nu aduc elemente de noutate şi mai nimic în ceea ce priveşte abordarea analitică a unor evenimente istorice. Istoria românilor, fie ea chiar şi „integrată“ în istoria Europei, suferă pe mai departe, în planul abordării conţinuturilor, de un etnocentrism infantile, care o izolează de istoria universala, privând elevul de o înţelegere largă a fenomenelor istorice în plan holistic.

În acest sens, ne propunem să avansăm un posibil model în ceea ce priveşte structurarea conţinuturilor temelor de la disciplina Istoria românilor, model pe care înclinăm să îl considerăm eficace şi operaţional pentru a constitui un punct de plecare pentru a elabora tematica unui manual. Un astfel de manual îl vedem împărţit pe trei module: primul modul este dedicat creării unei baze terminologice şi cunoaşterii unor concepte operaţionale necesare înţelegerii unor procese istorice, iar celelalte două module vizează înţelegerea etapizată a unor structuri economico-sociale, politice şi culturale comparate, cât şi o analiză evolutivă a conexiunilor şi a interferenţelor dintre istoria românilor şi istoria universală, în durata lungă a istoriei. La finalul acestui manual, este mai mult decât indicată existenţa unei anexe extrem de utile elevilor, alcătuite dintr-un dosar de hărţi, documente istorice şi imagini şi, nu în ultimul rând, dintr-un un glosar de termeni istorici şi un indice alfabetic.

Ca o remarcă necesară, trebuie să menţionăm faptul că toate conţinuturile unui manual echilibrat în ceea ce priveşte viziunea istorică imprimată elevului în procesul de predare-învăţare-evaluare trebuie să se delimiteze categoric de vulgata istoriografică tezistă şi să permită atât profesorului, cât şi elevului multiperspectivitatea interpretării şi nu o direcţionare spre o viziune unică, dictată din raţiuni politice, unicitate de viziune pe care o putem considera o adevarată plagă deschisă, care a marcat în sens negativ, în timp, istoriografia românească. Din nefericire, actualele manuale imprimă pe mai departe o viziune unică asupra discursului istoric, limitând posibilitatea cadrului didactic de a comunica elevilor subiecte controversate din istorie, care se cer dezbătute şi analizate.

Modulul  1. Orientarea în timp şi spaţiu istoric

Competenţa generală: Reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie

1. Măsurarea timpului istoric;

2. Principalele epoci istorice şi caracteristicile definitorii ale acestora;      

3. Sursele istorice şi analiza gradelor de veridicitate a acestor surse;

4. Limbajul istoric;

5. Elemente de geografie istorică;

6. Spaţii istorice în diferite epoci şi componenta lor etno-lingvistică;

7. Tipuri de habitat uman în diferite epoci istorice;

8. Succesiunea culturilor şi civilizaţiilor pe teritoriul României, în durata lungă a istoriei.

Modulul 2. Structuri economico-sociale, politice şi culturale comparate, văzute prin prisma duratelor lungi în Istoria românilor

Competenţa generală: Analiza structurilor economico-sociale, politice şi culturale comparate, văzute prin prisma duratelor  lungi în Istoria românilor

1.            Demografie şi resurse în durata lungă a istoriei;

2.            Habitatul rural din neolitic până în secolul al XX-lea;

3.            Habitatul urban de la polisul elen la oraşul secolului al XX-lea;

4.            De la primele meşteşuguri din preistorie la economia erei industriale;

5.            Schimburile de mărfuri şi piaţa, de la coloniile greceşti până în epoca contemporană;

6.            Structurile sociale şi evoluţia lor, în durata lungă a timpului;

7.            Statalitatea, de la regatele geto-dacice la statul român modern;

8.            Religiile şi instituţiile ecleziastice. De la cultele agrare neolitice şi politeism la monoteismul creştin şi Biserica Creştină;

9.            Fizionomii culturale şi orizonturi mentale, prin prisma duratelor lungi ale istoriei;

10.          Studii de caz: Ex.: Controverse privind evoluţia creştinismului în provincia Dacia după retragerea aureliană, potrivit dovezilor arheologice.

Modulul 3. Analiza evolutivă a conexiunilor şi a interferenţelor dintre istoria românilor şi istoria universal

Competenţa generală: Analiza evolutivă a conexiunilor şi a interferenţelor dintre istoria românilor şi istoria universală, în durata lungă a istoriei

1.            Timpul preistoriei. De la Homo Sapiens la primele comunităţi agrariene neo-eneolitice şi societăţile ierarhice ale Epocii Metalelor;

2.            Arealul civilizaţiei traco-daco-getice şi alteritatea greco-romană. Convieţuire, sinteze culturale şi conflicte;

3.            Caracteristicile procesului de aculturaţie a populaţiilor autohtone şi migratoare în contact cu civilizaţii complexe, coloniile greceşti şi Imperiul roman;

4.            Mileniul migraţiilor. Spaţiul nord-danubian între Antichitatea târzie şi începuturile medievalităţii;

5.            Spaţiul nord-danubian, teritoriu de dispută între marile puteri în secolele al IX-lea –          al XIII-lea. Sinteze politice, etnice şi culturale;

6.            Constituirea principatelor medievale româneşti în secolul al XIV-lea şi crearea unui statut politico-juridic faţă de puterile politice limitrofe;

7.            Principatele medievale româneşti între statele creştine şi Islam, în secolele al XIV-lea –    al XVIII-lea;

8.            Evoluţii ale statutului politico-juridic al principatelor medievale româneşti;

9.            Principatele medievale româneşti în secolele al XIV-lea – al XVIII-lea. Participarea la cruciadele defensive contra Imperiului turcilor osmanlâi şi demersurile diplomatice pentru menţinerea unui grad de autonomie statală;

10.          Sistemul politico-economic turcesc şi turco-fanariot şi implicaţiile lui asupra evoluţiei istoriei medievale şi premoderne româneşti;

11.          Principatele româneşti, de la sistemul colonial turcesc la sistemul colonial al epocii moderne. Evoluţia principatelor în sfera de influenţă a puterilor europene;

12.          Caracteristicile complexe şi contradictorii ale modernizării în spaţiul românesc în secolele al XIX-lea şi al XX-lea;

13.          România, o monarhie modernă la Porţile Europei. Lumea contrastelor, între supravieţuirile unei medievalităţi târzii şi tentaţia Europei;

14.          Regimul democratic interbelic, între idealizare şi realitate. Realizările şi eşecurile unei democraţii imature;

15.          România şi implicaţiile participării la cele două conflagraţii mondiale;

16.          Experimentul comunist în istoria recentă a României. Similitudini şi particularităţi ale comunismului românesc în Europa de Est;

17.          România post-totalitară. Evoluţie şi particularităţi în spaţiul Europei de Est;

18.          România actuală şi provocările lumii contemporane;

19.          Studiu de caz: Experimentul Piteşti, un act de genocid programat, unic în interiorul lagărului sovietic

•             Notă (modulele 2 şi 3): În abordarea tematică se va opta nu numai pentru o ordonare cronologică a evenimentelor istorice, cât mai ales pentru evidenţierea prin selecţie a unor aspecte istorice date.

•             Notă: Studii de caz - manualul poate avansa câteva modele de studiu de caz, însă este  lăsată posibilitatea optării pentru abordarea liberă a oricărui alt studiu de caz considerat relevant

•             Anexe:

a.            Dosar de hărţi istorice

b.            Dosar de documente istorice

c.             Dosar de imagini

d.            Glosar de termeni istorici

e.            Index alfabetic

 

Adrian Constantin

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează