Stâlpii Tainiţei din Munţii Buzăului - Dosarul unei enigme

Împreună cu redacţia ”News-Buzău” începem astăzi publicarea unui material despre un loc misterios din Munţii Buzăului, numit ”Stâlpii Tainiţei”. Apariţia în foileton a unor lucrări de mare întindere are o veche şi bogată tradiţie; din păcate în secolul vitezei, aceasta pare a se estompa până la dispariţie. Sperăm să reînnodăm împreună cu cititorii noştri această formulă editorială, care vine cu o serie de avantaje evidente. Varianta aleasă prevede publicarea săptămânală, în cursul week-end-ului, a 1-2 capitole,

Misterele Subcarpatilor de Curbura si locurile lor unice

Judetul Buzau este o zona putin cunoscuta turistic, dar care aduna toate formele de relief ale Romaniei: campie, dealuri, portiuni desertice, munti, lacuri dulci si sarate. Din pacate, singura atractie de notorietate o reprezinta Vulcanii Noroiosi. In schimb, doar cativa oameni, majoritatea din partea locului, cunosc adevarata valoare a arealului. Misterele Subcarpatilor de Curbura sunt incitante: lantul muntos de 

“DEPARTAMENTUL ZERO” – Varful de lance al Securitatii in domeniul parapsihologiei, a actionat si in Muntii Buzaului!

“…Ceauşescu a dat ordin ca în cadrul Serviciului de Securitate să se înfiinţeze un departament special pentru descoperirea, educarea şi dezvoltarea unor subiecţi umani care prezentau capacităţi neobişnuite. Acest ordin implica de asemenea un secret la vârf, care depăşea cu mult pe scară ierarhică secretul simplu de serviciu. Dacă în privinţa menţinerii secrete a departamentului nu au fost întâmpinate greutăţi deosebite,

Aventura la "Stilpii Tainitei" (Tara Luanei - taramul misterelor din Muntii Buzaului - n.r.)

"Faceam parte, de mai mult timp, dintr-un grup de elevi, considerat primul colectiv format din adolescenti, care se dedicase descoperirilor arheologice, zic eu, intr-un fel propriu. Pentru ca inventasem un sistem de teledetectie. Depistam, cu ajutorul lui, zonele care purtau in maruntaiele pamantului marturii ale diferitelor ere istorice. Le determinam in straturile geologice. Era o cercetare considerate atunci, de specialist!, in premiera. Am gasit, astfel, marturii care atestau prezenta unor civilizat-ii stravechi pe pamintul romanesc. Cu o vechime de cinci mii de ani ! Acum reveneam pentru a doua oara pe aceleasi meleaguri. De data aceasta insa, cercetam si cu pasul. Controlam fiecare strat. Oricare bloc de piatra care ne indica ceva. Sau zonele care ne semnalau fenomene neobisnuite. Stirniseram interes si altora pentru acest tarim, care se intitula, dupa o legenda locala, Tara Luanei. De aceea, toata lumea astepta cu nerab-dare sa se intoarca din padurea Tainita, micii exploratori (cum eram denumiti), din cercul „Burebista". Cind intrebam pe cineva cum arata „Stilpii Tainitei", acesta dadea din umeri. Era un tarim pe care oamenii locului il ocoleau. De ce ? Trebuia sa gasim raspuns.