„Vremuri de bejenie” - Sanatoriul Tg. Ocna (Despre Wurbrand Richard si Valeriu Gafencu)

Asa cum am promis, incepem un serial din memorialistica vie a buzoianului Petre Petrea (Grigorescu), fost detinut politic, partizan in muntii Buzaului ("nea Petrica" traieste in Plescoi, lucreaza, calatoreste si vorbeste celor dornici sa sculte istoria adevarata a acestui neam. La cei aproape 100 de ani ai sai, cu peste 11 ani de puscarie comunista in care a indurat umilinte greu de descris, este un exemplu viu de curaj, cinste, tenacitate si darzenie romaneasca). 

CELEBRUL CAZ – SIMIONESCU – Din istoria nescrisa a martirilor inchisorilor comuniste (Documente inedite!)

Un batran partizan din Muntii Buzaului ne povesteste ceva intereant, int-o zi de vara, sub ciresul din curtea sa: “…Trântind uşa cu putere, Bogdănescu, împreună cu ai săi ciraci, au aruncat ca pe o zdreanţă în mijlocul dormitorului, un om plin de sânge şi gemând de durere. Deşi era în jurul vârstei de 52-55 ani, părea de 70, atât era de gârbovit şi de slăbit. S-a dat dispoziţie să i se facă loc pe prici şi după vreo 30 de minute i-au fost aduse şi bagajele, semn că transportul era legalizat.

FOTO - Pietrele Fetii (Neculele, Vrancea), o legendă şi o posibilă sculptură megalitică

Neculele este un sat în comuna Vintileasca, judeţul Vrancea. Aici exista Pietrele Fetei, 2 stânci singuratice despre care se povestesc legende cu „uriaşi”. Alexandru Vlahuţă, a cărui reşedinţă de la Dragosloveni se afla în apropiere, a popularizat în Romania pitorească o primă variantă, cea mai cunoscută de altfel: „E satul Niculele, așternut în lumină, în zariște largă și-n miros de flori. Ieșim din sat și trecem pe lângă două stânci mari ce răsar, 

Pseudo-recenzie: Corneliu Ştefan - Drumul prin Pădure

De obicei, o recenzie urmează apariţiei unei cărţi, cel mult este simultană cu ea. Pare o năzdrăvănie să scrii o recenzie la 23 de ani după apariţia unei cărţi. Şi totuşi...      Am citit acest roman (Drumul prin Pădure, Ed. Eminescu, Bucureşti, 1989) deoarece simt o atracţie stranie pentru Munţii Buzăului şi cunoşteam obiceiul lui Corneliu Ştefan de a-şi presăra scrierile, mai mult sau mai puţin voalat, cu elemente din această zonă.

Continut recomandat