Mănăstirea Lainici - Sibile, zodii și OZN-uri (FOTO)

Numele ”Lainici” are o etimologie și o semnificație neclară. Mănăstirea gorjană a fost profanată în mai multe rânduri: întâi de hasburgi, apoi de germani în Primul Război Mondial și în final de comuniștii indigeni care i-au pus la propriu lacătul pe ușă. Cum-necum, a rezistat greutații vremurilor și nemerniciei oamenilor, ca un simbol al tăriei credinței încercate de vrăjmași. Biserica veche a mănăstirii a fost terminată în anul 1817, 

fiind rezidită pe temelia celei distruse de armatele lui Bucow la mijlocul sec. XVII.

Monumentul istoric prezintă mai multe fresce cu o iconografie relativ rară, dar canonică.

În registrul superior al exteriorului, încadrat de brâul median și cornișă, este pictat de jur împrejur cu sfinți, filosofi antici și sibile. Biserica răsăriteană (ortodoxă) a celebrat valoarea atemporală a filosofilor antici. Știm, sună puțin diferit față de discursul prozelitismului ateu, dar asta este realitatea. Sibilele, preotese clarvăzătoare, au anunțat în profețiile lor venirea Mântuitorului. Deși păgâne, vestind Adevărul, și-au găsit loc în iconografia creștină.    

În același cadru pictural exterior, pe peretele sudic se remarcă Sf. Mucenic Hristofor (”hristo” + ”foros” - purtător de Hristos), redat cu cap de miel. Reprezentarea este una din cele 8 variaţii canonice de reprezentare a sfântului, adesea redat cu cap de câine (chinocefal), sau de miel.

În privința aspectului Sf. Hristofor situația nu este deloc clară: diferenţe semnificative lasă posibilitatea ca, de-a lungul timpului, redările sale să fi amalgamat mai multe personaje. La această dilemă a contribuit și frecventa ”stricare” a picturilor  sfântului cu chip de animal: zugravii au modificat redările pentru a le îmblânzi, atunci când nu le-au schimbat cu totul înfățișarea. 

Bolta pridvorului are în centrul său o frumoasă reprezentare a lui Iisus Pantocrator. Este înconjurată, de jur-împrejur, de cercul unui zodiac. Redările celor 12 zodii prezintă unele particularități inspirate de imaginația zugravului: de exemplu, Scorpionul seamănă mai mult cu balaur, iar Vărsătorul cu o ... meduză.

Ținem să repetăm, pentru întărire: deși reprezentările la care facem referire sunt puțin numeroase, ele sunt canonice, și nu ies din tipicurile picturii bisericești. Doritorii pot aborda o lectură esențială în acest sens: Erminia picturii bizantine1, scrisă în Dionisie din Furna (redactată la începutul sec. XVIII după modelele anterioare). Spunem asta deoarece mai sunt unii cărora li se pare că identifică în pictura unor biserici cai verzi pe pereți.

Am descoperit relativ târziu informația că un OZN s-ar afla pictat pe frescele de la Mănăstirea Lainici, așadar nu am putut-o documenta în periplul nostru recent.  Oferim în compensație citatul din Călin N. Turcu, pe care îl vom însoți de unele comentarii:

”La începutul secolului al XVII-lea, zidurile capelei mănăstirii Lainici, jud. Gorj, au fost repictate cu o serie de motive religioase, care aveau menirea de a-i educa pe credincioşii analfabeţi şi de a-i familiariza cu imaginile referitoare la Dumnezeu. Deşi aceste fresce au avut mult de suferit de pe urma vandalilor şi a intemperiilor, totuşi una din scenele pictate pe pridvor a rămas aproape intactă. Se intitulează ”Arhanghelul Gavril aduce Buna Vestire Mariei” şi este un desen cu totul independent de celelalte. Reprezintă un ”vehicol” (sic!) ce se află suspendat deasupra capetelor celor doi protagonişti ai scenei. Este vorba de un fel de montgolfier dublu - în nici un caz nu poate fi vorba de un nor! - care se termină cu un tub îngust, deschis, de unde par să scape dâre roşii discontinui, absorbite în urmă de o bandă noroasă tot de culoare roşie. Se cuvin menţionate două amănunte: 1) pare a fi vorba aici de o reprezentare pur abstractă, neîntâlnită de regulă pe zidurile mănăstirilor din România şi 2) primul montgolfier avea să fie construit de către francezi câteva sute de ani mai târziu”2.

După cum spuneam nu am văzut OZN-ul de la Lainici. Sunt destui cei care-și dau cu părerea față de ce nu cunosc și nu dorim, tocmai noi, să le îngroșam rândurile. Însă știm că de obicei scriitorii de gen sunt complet în afara subiectului vis-a-vis de arhitectura și arta religioasă, de canoanele și simbolistica reprezentărilor sale. De exemplu, Călin Turcu amintește impropriu de o capelă. O ”capelă” nu există la Lainici: probabil ufologul se referă la biserica veche, monument istoric și adevărata inimă a mănăstirii. Începută în 1990, noua biserică-catedrală a fost terminată în ... 2011.

Am avut de-a face cu multe așa-zise OZN-uri bisericești. Lăpușnic, Sighișoara, Târgoviște, ș.a. Încheierile, documentate la fața locului, au fost toate la fel: nu se confirmă. Cel mai probabil, Lainici va sfârși la fel. 

Dar, pentru a încheia într-o notă optimistă pentru ”farfuriști”, adresa mănăstirii este o stradă, numită cum altfel decât Lainici, din orașul... Bumbești-Jiu. Oraș aflat la 8 km. depărtare. Într-o țară unde orice bizarerie devine prin intermediul oamenilor realitate, este posibil totuși să existe și farfurii zburătoare pictate pe zidurile unor biserici. Noi, poate și dumneavoastră, le mai căutăm încă!

 

Vlad-Ionuț Muscelanu

 

Note:

1. Dionisie din Furna - Erminia picturii bizantine, Editura Sophia, București, 2000

2. Călin N. Turcu - Enciclopedia observațiilor O.Z.N. din România (1517-1994), Ed. Emanuel, București, 1994

 

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Continut recomandat

furt-societati-buzoiene.jpg